Președintele Belarus, Alexandr Lukașenko, este dispus să recunoască Crimeea drept „republică”, dar impune anumite condiții, informează Realitatea.md cu referire la agenția rusă de presă RIA.ru. Potrivit sursei, Lukașenko spune că va recunoaște independența Crimeei „doar după ce ultimul oligarh din Rusia va livra acolo produsele sale”.

La aceste declarații a reacționat ministrul de Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov. Șeful diplomației de la Moscova a spus că Rusia și Belarus au semnat un Acord, prin care au convenit asupra faptului că au teritorii comune și activități comerciale comune.

„Avem semnat un Acord cu Belarus privind statul unit și din 1999 el este în vigoare. Potrivit acestui Acord, teritoriul statului unit ține de teritoriul Republicii Belarus și teritoriul Federației Ruse. Conform legislației noastre, Crimeea este teritoriu al Federației Ruse, și respectiv intră în acest stat unit alături de prietenii noștri beloruși”, a afirmat Lavrov.

Amintim, că Rusia a anexat oficial Crimeea pe 18 martie 2014, încorporând Republica Crimeea și orașul federal Sevastopol. În februarie 2014, în urma revoluției ucrainene din 2014 care l-a eliminat pe președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, separatiștii pro-ruși și forțele armate ale Rusiei au preluat controlul teritoriului.

#Alexandr Lukashenko #Belarus #Crimeea #Federatia Rusa #Serghei Lavrov

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.