Lukaşenko, enervat la culme: Dacă Occidentul nu vrea ca Rusia să câştige în Ucraina, să se aşeze la masa negocierilor

Dacă Occidentul doreşte ca Rusia să nu învingă în Ucraina, este necesar să se aşeze la masa negocierilor şi să se ajungă la o înţelegere, a declarat preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko în cadrul unei întâlniri cu presa, atât belarusă cât și străină.

„Dacă nu vreţi ca Rusia să câştige, aşezaţi-vă la masa negocierilor şi ajungeţi la un acord!”, a spus Lukaşenko, răspunzând la întrebarea adresată de un jurnalist francez.

Întrebat dacă se aşteaptă ca Rusia să învingă în Ucraina, liderul belarus a răspuns: „Contez pe asta”.

Mai mult, Lukaşenko a declarat că este important să nu se rateze momentul negocierilor, deoarece situaţia pe front se schimbă foarte rapid.

„O Rusie puternică, să nu surprindă pe nimeni, este gata să negocieze cu Ucraina. Dar dacă mâine ruşii vor măcina aceste forţe (ucrainene) şi vor vedea posibilitatea să atace spre sud până în Transnistria, ce va fi atunci? Se va mai aşeza Rusia atunci la masa negocierilor? Este puţin probabil. Situaţia se va schimba, iar abordările vor fi diferite”, a afirmat Lukaşenko, ale cărui declaraţii au fost postate de agenţia de presă BELTA pe pagina sa electronică.

Trebuie să ne oprim acum. Am făcut deja o mulţime de lucruri rele

De aceea, a spus el, pacea în Ucraina trebuie să fie negociată acum cu Kievul, care trebuie să se aşeze la masa negocierilor fără condiţii prealabile, potrivit agenţiei spaniole de presă EFE.

„Există un pachet de negocieri pe masă, un întreg pachet de probleme care pot fi convenite. Mâine va fi imposibil”, a opinat Lukaşenko. „Putem vorbi astăzi cu Ucraina şi să ajungem la un fel de acord de pace”, a adăugat el, conform EFE.

Lukaşenko, ce a găzduit trei runde de negocieri pe teritoriul belarus la sfârşitul lunii februarie şi în martie 2022, a susţinut că omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, „şi-a dat seama în sfârşit că nu va câştiga acest război” şi că actuala „contraofensivă nu va avea alt rezultat decât moartea a mii şi mii de oameni”.

El a apreciat că luptele se vor intensifica în Ucraina pentru că aceasta dispune încă de rezerve strategice considerabile şi, de asemenea, trebuie să „dovedească ceva” până la 11 iulie, când începe summitul NATO de la Vilnius.

„Trebuie să ne oprim acum. Am făcut deja o mulţime de lucruri rele. Dar ar putea fi şi mai rău. Aşa că trebuie să ne oprim acum, să ne aşezăm la masa negocierilor. Fără condiţii prealabile. Trebuie să decidem totul la masa negocierilor”, a subliniat liderul belarus.

Când întrevede Lukaşenko posibilitatea unor negocieri

Kievul nu mai vede în Belarus un posibil mediator în război, având în vedere că Lukaşenko este cel mai apropiat aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin şi a oferit teritoriul său la începutul războiului pentru ca trupele ruse să poată pătrunde de acolo în nordul Ucrainei.

Oricum, în opinia sa, situaţia ar trebui să se schimbe către toamnă, când întrevede posibilitatea unor negocieri.

„Poate nu în septembrie, ci puţin mai târziu. Nu aş vrea să divulg nicio informaţie, dar europenii discută deja despre aceasta: Franţa, Germania. Pentru că europenii au cele mai multe pierderi materiale din cauza acestui război. Iar beneficiarul este de fapt o singură ţară”, a declarat Lukaşenko, fără să o numească, făcând aluzie la SUA.

În acelaşi timp, Lukaşenko a dat asigurări tot joi că viitoarea prezenţă a mercenarilor Grupului Wagner în Belarus nu va fi folosită pentru un nou atac asupra Ucrainei dinspre nord.

Cum vrea Rusia să negocieze: „Ucraina să accepte realităţile din teren”

Într-un interviu acordat jurnalistului ucrainean Dmitri Gordon în 2020, Lukaşenko exclusese un atac asupra Ucrainei dinspre Belarus. Cu toate acestea, în februarie 2022, el a oferit Belarusul ca bază de lansare pentru ca Federaţia Rusă să atace Kievul, aminteşte publicaţia ucraineană Dialog.

Ucraina susţine că în prezent nu mai este nimic de discutat, deoarece obiectivul său este clar: recâştigarea tuturor teritoriilor ocupate temporar şi alungarea trupelor ruse din ţară, inclusiv din peninsula anexată Crimeea. Kievul exprimă temeri că orice acord sau o încetare a focului va fi o mişcare greşită care nu va face decât să îngheţe conflictul armat, astfel încât Rusia să se poată reînarma şi ataca din nou în viitor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul său, Rusia declară public că este pregătită să discute orice propunere serioasă de pace – cu excepţia iniţiativei lui Zelenski -, dar că nu a primit încă niciuna.

De asemenea, Moscova susţine că Kievul este cel care nu doreşte să negocieze şi declară că, în orice caz, Ucraina trebuie să accepte „realităţile” de pe teren, adică recunoaşterea peninsulei Crimeea, a regiunilor Lugansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson drept teritorii ruseşti în urma anexării lor, în 2014 şi respectiv 2022, de către Rusia.

#moscova #razboi #Aleksander Lukașenko

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.