Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski se întâlneşte vineri cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan la Istanbul, în ajunul celei de-a 500-a zile de la invazia rusă în Ucraina şi înaintea unui summit crucial al NATO, relatează AFP.

„Avem nevoie de onestitate în relaţiile noastre” cu Alianţa Nord-Atlantică, a declarat joi Zelenski la Praga, alături de preşedintele ceh Petr Pavel. Este timpul să demonstrăm „curajul şi forţa acestei alianţe”, a adăugat el.

În cursul acestei prime vizite în Turcia a şefului de stat ucrainean din februarie 2022, Zelenski şi Erdogan vor discuta, potrivit cotidianului proguvernamental Sabah, despre acordul privind exporturile de cereale ucrainene, semnat în iulie 2022 sub patronajul Naţiunilor Unite şi al Turciei, dar pe care Rusia nu vede „niciun motiv” pentru a-l prelungi după expirarea sa, la 17 iulie. Moscova se plânge de mai multe luni că nu a fost implementat un alt acord – bilateral – semnat în iulie anul trecut cu ONU privind exporturile sale de îngrăşăminte.

Vizita lui Zelenski la Ankara are loc cu patru zile înainte de deschiderea summitului anual al NATO de la Vilnius, care se va desfăşura pe 11 şi 12 iulie, liderii Alianţei Nord-Atlantice sperând să convingă Ankara să ridice veto-ul asupra aderării Suediei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Joi, Zelenski s-a deplasat la Praga după o vizită în Bulgaria, pentru a discuta despre aderarea ţării sale la NATO şi pentru a pleda pentru o accelerare a livrării de arme în plină contraofensivă a Kievului. Liderul de la Kiev a declarat că doreşte ca Ucraina să primească un „semnal clar” că va adera la NATO. „Cred că este necesar să se demonstreze forţa şi unitatea Alianţei”, a arătat el.

Aliaţii caută în continuare o linie comună cu privire la garanţiile de securitate pe care sunt dispuşi să le ofere Kievului şi la invitaţia adresată Ucrainei de a adera în cele din urmă la NATO.

#NATO #ONU #Zelenski

Economia Republicii Moldova intră în ultimele trei luni ale anului 2026 sub semnul stagnării și al unor noi presiuni asupra prețurilor. Managerii întreprinderilor anticipează scumpiri moderate ale produselor și serviciilor, în timp ce veniturile din vânzări și numărul angajaților ar urma să rămână relativ stabile, scrie BANI.MD. Mai mult, peste jumătate dintre companiile chestionate au raportat dificultăți în desfășurarea activității, principala problemă fiind lipsa cererii pe piață, arată datele Anchetei de conjunctură publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Potrivit BNS, pentru trimestrul IV 2026, soldul conjunctural cu privire la evoluția prețurilor este de +8%, în timp ce indicatorul referitor la veniturile din vânzări se situează la zero. Așteptările cu privire la activitatea economică sunt ușor pozitive, cu un sold de +3%, însă cele care se referă la numărul salariaților sunt negative, de -3% și arată o relativă stabilitate a ocupării forței de muncă.

Cele mai pronunțate așteptări de scumpire sunt în sectorul construcțiilor. Managerii din domeniu raportează un sold conjunctural de +22% pentru prețurile lucrărilor, concomitent cu perspective moderate de creștere a activității economice (+13%) și a veniturilor din vânzări (+10%). În schimb, așteptările privind numărul de angajați rămân relativ stabile, cu un sold de -2%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Industria prelucrătoare anticipează, de asemenea, majorări ale prețurilor, soldul conjunctural fiind de +14%. Managerii estimează o creștere moderată a activității economice (+9%), dar veniturile din vânzări ar urma să rămână relativ stabile (+3%), la fel ca numărul salariaților (-2%).

Situația este mai rezervată în comerțul cu amănuntul și servicii, unde managerii nu anticipează o îmbunătățire semnificativă a activității economice. Soldul conjunctural este zero pentru situația economică, -3% pentru veniturile din vânzări și -4% pentru numărul salariaților. În privința prețurilor, indicatorul este de +5%, ceea ce indică așteptări de relativă stabilitate.

Datele arată și diferențe în funcție de dimensiunea întreprinderilor. Companiile mari, cu cel puțin 250 de salariați, sunt cele mai optimiste în privința veniturilor din vânzări, cu un sold conjunctural de +13%, dar anticipează și presiuni mai pronunțate asupra prețurilor, de +14%.

Întreprinderile mijlocii estimează un sold de +12% în privința prețurilor, iar cele mici și microîntreprinderile, de +8%. În cazul celor mai mici companii, cu până la nouă angajați, perspectivele sunt mai prudente: soldul conjunctural privind veniturile din vânzări este de -3%, iar cel privind numărul salariaților, de -5%.

Problemele mediului de afaceri sunt evidențiate și de rezultatele pentru trimestrul III 2026, când 51% dintre managerii chestionați au declarat că s-au confruntat cu factori care le-au limitat activitatea economică.

Principala dificultate o reprezintă cererea insuficientă pe piață, indicată de 32,2% dintre respondenți. Problemele financiare sunt menționate de 22,8% dintre manageri, iar lipsa forței de muncă calificate afectează 18,3% dintre întreprinderile chestionate.

Totodată, 10,7% dintre respondenți au indicat consecințele crizei provocate de războiul din Ucraina drept factor care limitează activitatea economică, în timp ce 5,6% au semnalat lipsa spațiilor sau a echipamentelor necesare.

Rezultatele anchetei conturează o economie în care întreprinderile continuă să resimtă presiuni asupra costurilor, în condițiile în care cererea nu oferă perspective clare de accelerare a vânzărilor. Construcțiile și industria prelucrătoare anticipează creșteri moderate ale activității, însă comerțul și serviciile rămân prudente.

#afaceri #BNS #creștere #dificultati #prețuri