Președintele Belarusului Alexander Lukașenko a înaintat o propunere ca răspuns la sancțiunile occidentale împotriva Minskului pentru a limita tranzitul mărfurilor din Germania către Rusia și China prin teritoriul republicii. Acest lucru a fost raportat marți de serviciul de presă al liderului din Belarus.

La ședința de combatere a măsurilor de sancționare, liderul belarus a reamintit că Minsk a impus deja restricții unor producători europeni care își furnizează produsele pe piața din Belarus.

Știm cine din SUA, Germania și alte țări, în special europene, s-au opus furnizării de componente și unități principale pentru întreprinderile noastre. Îi cunoaștem, avem experiență. Vă amintiți de Skoda, Nivea și așa mai departe? Le-am spus: băieți, mulțumesc, la revedere. În primul rând: nici un pas către piața din Belarus, al doilea: nici un pas prin Belarus, a spus Lukașenko, adăugând că exact același lucru ar trebui făcut cu germanii . Lasă-i să-și livreze produsele prin Finlanda în China și Rusia. Sau prin Ucraina (există drumuri bune), lasă-i să meargă și să livreze pe acolo, a conchis el.

În Belarus, pe 9 august 2020, au avut loc alegerile prezidențiale, în care, conform datelor oficiale ale CEC, Lukașenko a câștigat, locul doi a fost ocupat de reprezentanta opoziției Svetlana Tihanovskaya, care nu a recunoscut rezultatele alegerilor și a plecat din țară. După aceea, timp de câteva luni, au avut loc proteste în masă ale celor care nu sunt de acord cu rezultatele votului.

Liderii unui număr de țări europene și Statele Unite nu recunosc rezultatele alegerilor și consideră că acțiunile ofițerilor de aplicare a legii din Belarus în legătură cu protestatarii sunt excesiv de dure. În acest context, Occidentul impune sancțiuni și alte restricții Belarusului. De la sfârșitul lunii iunie, au intrat în vigoare sancțiunile sectoriale economice ale Uniunii Europene împotriva Belarusului. Este pentru prima dată în istorie când au fost introduse măsuri restrictive economice împotriva țării. De asemenea, până în prezent, Uniunea Europeană a introdus patru pachete de sancțiuni individuale, care au afectat 166 de persoane fizice și 15 persoane juridice, inclusiv fabrici precum MAZ și BelAZ. Toate persoanele de pe această listă au interdicția de a intra în UE și de a accesa piețele financiare europene. Întreprinderilor europene li se interzice să mențină orice relații economice cu persoane juridice. În plus, țările UE au renunțat la zborurile avioanelor companiilor lor aeriene peste teritoriul Belarusului și au interzis companiilor aeriene din Belarus să zboare în spațiul aerian al UE.

Minsk consideră că astfel de sancțiuni sunt defectuoase și limitează interferențele în treburile interne ale Belarusului și notează că Republica va introduce măsuri de represalii. Pe 23 aprilie, serviciul de presă al guvernului Belarus a anunțat introducerea unei interdicții de șase luni pentru importul în țară a produselor grupurilor de companii Liqui Moly, Skoda Auto și Beiersdorf „pentru a asigura protecția intereselor naționale, luând în considerare acțiunile neprietenoase împotriva poporului din Belarus”.

La 5 mai, a intrat în vigoare o rezoluție corespunzătoare a Consiliului de Miniștri din Belarus, care stabilea o listă de bunuri interzise pentru import și vânzare în republică a unui număr de companii străine din țări care au introdus anterior sancțiuni împotriva persoanelor juridice din Belarus. Republica a anunțat, de asemenea, posibilitatea restricționării tranzitului de mărfuri din țările care au aplicat sancțiuni împotriva Belarusului.

#Alexander Lukasenko #Belarus #Svetlana Tihanovskaya

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.