Președintele Belarusului Alexander Lukașenko a înaintat o propunere ca răspuns la sancțiunile occidentale împotriva Minskului pentru a limita tranzitul mărfurilor din Germania către Rusia și China prin teritoriul republicii. Acest lucru a fost raportat marți de serviciul de presă al liderului din Belarus.

La ședința de combatere a măsurilor de sancționare, liderul belarus a reamintit că Minsk a impus deja restricții unor producători europeni care își furnizează produsele pe piața din Belarus.

Știm cine din SUA, Germania și alte țări, în special europene, s-au opus furnizării de componente și unități principale pentru întreprinderile noastre. Îi cunoaștem, avem experiență. Vă amintiți de Skoda, Nivea și așa mai departe? Le-am spus: băieți, mulțumesc, la revedere. În primul rând: nici un pas către piața din Belarus, al doilea: nici un pas prin Belarus, a spus Lukașenko, adăugând că exact același lucru ar trebui făcut cu germanii . Lasă-i să-și livreze produsele prin Finlanda în China și Rusia. Sau prin Ucraina (există drumuri bune), lasă-i să meargă și să livreze pe acolo, a conchis el.

În Belarus, pe 9 august 2020, au avut loc alegerile prezidențiale, în care, conform datelor oficiale ale CEC, Lukașenko a câștigat, locul doi a fost ocupat de reprezentanta opoziției Svetlana Tihanovskaya, care nu a recunoscut rezultatele alegerilor și a plecat din țară. După aceea, timp de câteva luni, au avut loc proteste în masă ale celor care nu sunt de acord cu rezultatele votului.

Liderii unui număr de țări europene și Statele Unite nu recunosc rezultatele alegerilor și consideră că acțiunile ofițerilor de aplicare a legii din Belarus în legătură cu protestatarii sunt excesiv de dure. În acest context, Occidentul impune sancțiuni și alte restricții Belarusului. De la sfârșitul lunii iunie, au intrat în vigoare sancțiunile sectoriale economice ale Uniunii Europene împotriva Belarusului. Este pentru prima dată în istorie când au fost introduse măsuri restrictive economice împotriva țării. De asemenea, până în prezent, Uniunea Europeană a introdus patru pachete de sancțiuni individuale, care au afectat 166 de persoane fizice și 15 persoane juridice, inclusiv fabrici precum MAZ și BelAZ. Toate persoanele de pe această listă au interdicția de a intra în UE și de a accesa piețele financiare europene. Întreprinderilor europene li se interzice să mențină orice relații economice cu persoane juridice. În plus, țările UE au renunțat la zborurile avioanelor companiilor lor aeriene peste teritoriul Belarusului și au interzis companiilor aeriene din Belarus să zboare în spațiul aerian al UE.

Minsk consideră că astfel de sancțiuni sunt defectuoase și limitează interferențele în treburile interne ale Belarusului și notează că Republica va introduce măsuri de represalii. Pe 23 aprilie, serviciul de presă al guvernului Belarus a anunțat introducerea unei interdicții de șase luni pentru importul în țară a produselor grupurilor de companii Liqui Moly, Skoda Auto și Beiersdorf „pentru a asigura protecția intereselor naționale, luând în considerare acțiunile neprietenoase împotriva poporului din Belarus”.

La 5 mai, a intrat în vigoare o rezoluție corespunzătoare a Consiliului de Miniștri din Belarus, care stabilea o listă de bunuri interzise pentru import și vânzare în republică a unui număr de companii străine din țări care au introdus anterior sancțiuni împotriva persoanelor juridice din Belarus. Republica a anunțat, de asemenea, posibilitatea restricționării tranzitului de mărfuri din țările care au aplicat sancțiuni împotriva Belarusului.

#Alexander Lukasenko #Belarus #Svetlana Tihanovskaya

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.