Țările cu aspirații europene ale Balcanilor de Vest s-au aliniat săptămâna trecută la deciziile Uniunii Europene de a interzice accesul în spațiul aerian și pe aeroporturile lor pentru avioanele din Belarus, după ce Minskul a adus forțat la sol un avion de pasageri european, arestând un disident aflat la bord. Au adoptat aceste politici Albania, Montenegro, Macedonia de Nord și Serbia. Deși țara noastră cere de mulți ani Uniunii Europene să o trateze la pachet cu țările Balcanilor de Vest și să-i ofere și ei perspectiva aderării, în prezent Moldova nu a fost pregătită să adopte decizii de politică externă dificile în mod solidar cu Uniunea Europeană.

„Chiar dacă UE este un promotor al drepturilor omului, al democrației, multe din acțiunile pe care și le asumă, ea le poate suporta, pe când R. Moldova, fiind un stat mic și dependent de asistență externă și de piețele regionale, nu-și poate permite să adopte decizii cu aceeași ușurință. Dar, în general, deciziile UE trebuie oricum măcar evaluate la nivel național,” spune Dionis Cenușă pentru Radio Europa Liberă.

O altă explicație a expertului e că o dezbatere la Chișinău pe tema sancțiunilor contra Belarus acum, în prag de alegeri, ar putea dăuna electoral celor care ar declanșa-o, de aceea, crede el, politicienii se vor abține cel mai probabil s-o facă.

„Din motive politice și electorale… Dar dacă alegerile vor favoriza forțele pro-europene, atunci cred că vom avea o politică mai tăioasă la adresa regimurilor autocrate din Europa de Est. Și invers.”

În sfârșit, grație așezării sale geografice, Chișinăul nu are cum influența efectiv punerea în practică a unor sancțiuni ca cele aplicate acum față de Belarus, mai spune Dionis Cenușă, fie că R. Moldova s-ar alinia, fie că nu s-ar alinia la un astfel de demers.

„În condițiile date, nu are sens să-și asume mai multe riscuri decât poate suporta, având în vedere că oricum efectele sancțiunilor se fac resimțite, cu sau fără aderarea la ele a R. Moldova”.

Pe 23 mai, avionul Ryanair, cursa Atena-Vilnius a aterizat de urgență la Minsk după un mesaj despre prezența unei bombe la bord.

După aceea, autoritățile din Belarus l-au reținut pe fondatorul canalului de opoziției, Telegram NEXTA Roman Protasevici, care zbura în acest avion.

#Belarus #dionis cenusa #sanctiuni

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.