În contextul pandemiei COVID-19, întâlnirile oficialilor europeni se desfășurau la distanță, din cauza pericolelor de infecție pe care le reprezintă deplasările în această perioadă. Potrivit ultimelor informații, se așteaptă ca sesiunea plenară din iunie să aibă loc într-un format hibrid, scrie euronews.

Personalul și legiuitorii UE își au în principal baza parlamentară la Bruxelles, dar aproape toate sesiunile plenare trebuie să aibă loc la 450 de kilometri distanță la Strasbourg, așa cum se prevede în tratatele UE.

Practica nu este lipsită de critici care susțin că prețul anual de 114 milioane de euro reprezintă o risipă de bani.

Totuși, pandemia COVID-19 a oprit temporar practica și o încercare anterioară de a readuce parlamentarii UE în orașul francez în septembrie 2020 a fost anulată cu o săptămână înainte, deoarece cazurile COVID-19 au crescut din nou în Franța.

Conform datelor oficiale, rata de incidență de 14 zile în capitala belgiană se ridică în prezent la 263 de infecții la 100.000 de locuitori, în timp ce în Bas-Rhin, departamentul de nord-est în care se află Strasbourg, rata de incidență de 7 zile se ridică la 87 de cazuri pe 100.000 de locuitori.

Franța cere călătorilor din alte state membre UE să prezinte un test PCR negativ efectuat cu cel mult 72 de ore înainte.

Deputații europeni sunt așteptați săptămâna aceasta să dea aprobarea finală certificatului digital COVID al UE pentru a facilita călătoriile în blocul de 27 de țări. Certificatul îi va permite titularului să demonstreze fie că sunt complet vaccinați, fie că s-au recuperat de la boală, fie că au fost testați negativ.

Potrivit informațiilor, dezbaterea și votul vor avea loc marți, iar rezultatele vor fi publicate miercuri.

Parlamentarii europeni vor vota, de asemenea, dacă vor cere Organizației Mondiale a Comerțului să renunțe la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile COVID-19 – un apel susținut de Organizația Mondială a Sănătății.

Totodată, aceștia vor dezbate care ar trebui să fie răspunsul UE la devierea forțată a unui avion de către autoritățile din Belarus pentru arestarea unui jurnalist. O rezoluție cu privire la această chestiune este așteptată joi.

Luni, deputații europeni vor dezbate noua strategie a UE pentru biodiversitate în 2030 și o vor vota a doua zi. Rezoluția solicită, printre altele, protejarea a 30% din suprafețele terestre și maritime ale UE și subliniază că sunt necesare acțiuni urgente pentru a opri declinul albinelor și altor polenizatori.

#COVID-19 #parlamentari #Strasbourg

Ministrul interimar român al Apărării, Radu Miruță, a anunțat vineri, 14 august, că, în ultimele 96 de ore, radarele MApN au detectat peste 100 de drone în proximitatea spațiului aerian românesc. Câteva zeci dintre acestea au fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene din Ucraina, iar aeronavele de luptă NATO au fost ridicate de șapte ori. Precizările vin în contextul în care România a înregistrat vineri o serie de incidente cu drone, fiind identificate fragmente sau resturi provenite de la patru aparate de zbor fără pilot într-o singură zi, transmite antena3.ro.

„Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră.

În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”.

Nu există însă indicii conform cărora gradul de risc ar fi crescut pentru populație, a precizat Radu Miruță.

„Aeronave de luptă NATO au fost ridicate preventiv de 7 ori și au fost 9 ridicări graduale ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate apoi de o decolare sau nu, în funcție de situație. De 3 ori, în același interval de 96 de ore, a fost ridicat și elicopterul, cu scop de prevenție ori de cercetare.

Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”.

Mai multe fragmente de dronă au fost descoperite

Patru drone au fost descoperite în România într-o singură zi. Vineri dimineaţa, 14 august 2026, la Costineşti, mai multe bucăţi dintr-un aparat de zbor fără pilot au fost găsite într-un post de salvamar, iar la câteva ore distanţă, resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea, au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, în Munții Măcinului.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunţat vineri după-amiaza că a fost descoperită o dronă prăbuşită în localitatea Plauru, situată în județul Tulcea. Anunţul vine la scurt timp după ce au fost identificate fragmentele din aparatul de zbor fără pilot care a ajuns în Munţii Măcinului.

Înainte să se prăbușească și să explodeze, drona din Tulcea a zburat deasupra unui sat din județ. Paul Berechet a filmat aeronava fără pilot în timp ce traversa cerul deasupra satului Răchelu, aflat pe raza localității Luncavița, la câțiva kilometri de zona în care s-ar fi prăbușit drona.