Franţa va susţine dezvoltarea unei nave spaţiale cargo ce va putea transporta mărfuri către viitoarele staţii spaţiale, a anunţat luni la Toulouse preşedintele francez Emmanuel Macron, care a vorbit despre o piaţă „potenţial considerabilă, atât în nevoi civile cât şi militare”, transmite agenția franceză de presă France Presse.

„Trebuie să ne lansăm în această competiţie, dar cu aceeaşi metodă ca pentru lansatoare, deschizând calea iniţiativelor private, acceptând pariurile cele mai riscante”, a spus liderul de la Elysee în prezentarea noilor axe de dezvoltare pentru planul de investiţii „Franţa 2030” dedicat inovaţiei.

Din cele 54 de miliarde de euro alocate acestui plan, 1,5 miliarde vor merge către sectorul spaţial, în care se desfăşoară deja opt proiecte de micro-lansatoare şi de mici rachete reutilizabile, plus alte patru pentru constelaţii de sateliţi.

Macron: „Nu putem fi mulţumiţi de o lume în care toate societăţile de mâine vor fi americane sau chineze în acest domeniu”

Cele 22 de state membre ale Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) au decis în noiembrie să facă un prim pas către un zbor spaţial cu echipaj uman, manifestându-şi voinţa de a dezvolta până în anul 2028 o lansare cargo spaţială, care ar urma într-o primă etapă să transporte mărfuri pe orbită şi să revină pe Terra, apoi probabil cu astronauţi la bord.

„ESA va susţine demersul şi Franţa 2030 de asemenea”, a spus Emmanuel Macron, în opinia căruia „cursa pentru spaţiu va determina progresele industriale de mâine”.

Susţinerea dezvoltării unei nave cargo spaţiale „va fi una dintre axele principale ale (planului) Franţa 2030 privind spaţiul în următorii ani”, întrucât „nu putem fi mulţumiţi de o lume în care toate societăţile de mâine vor fi americane sau chineze în acest domeniu”, a adăugat preşedintele francez.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe de altă parte, el a deplâns faptul că „unii dintre partenerii noştri istorici au devenit competitori”, în detrimentul unei necesare „unităţi europene”, făcând astfel aluzie la Germania, dar fără a o numi direct. Această ţară şi-a multiplicat proiectele de micro-lansatoare spaţiale, care într-un orizont de timp ar putea lua locul programului Ariane 6.

#ESA #lansatoare spaţiale #Macron

Ungaria va produce din nou cunoscutul cub Rubik, după mai bine de 40 de ani de la încetarea producției locale. În urmă cu mai bine de jumătate de secol, un arhitect, sculptor și profesor maghiar a inventat ceea ce avea să devină unul dintre cele mai populare și îndrăgite puzzle-uri din lume, Cubul Rubik.

Acum, după ce s-au vândut peste jumătate de miliard de exemplare, transformând obiectul într-un veritabil fenomen cultural la nivel mondial, producția cubului revine în Ungaria, locul în care inventatorul său, Erno Rubik, a conceput pentru prima dată acest obiect emblematic care îi poartă numele.

Ungaria „este casa cubului. Cubul s-a născut aici„, a declarat Erno Rubik, în vârstă de 82 de ani, cu ocazia inaugurării unei noi linii de producție complet automatizate pentru Cubul Rubik, în orașul maghiar Jaszbereny.

Povestea Cubului Rubik a început în 1974, pe când Erno Rubik preda design la Academia de Design din Budapesta. Dorind să creeze un obiect tridimensional care să pară ‘infinit’, Erno Rubik a realizat un prototip, din lemn, sub forma unui cub alcătuit din 27 de piese, capabil să se rotească pe mai multe axe. Realizând potențialul comercial al invenției sale, Rubik a început curând să producă mai multe exemplare.

Începând cu anul 1977, primele 5.000 de unități, numite pe atunci „Cubul Magic”, au fost puse în vânzare în magazinele de specialitate din capitala Ungariei.

Invenția, sau ceea ce Rubik preferă să descrie drept o „descoperire”, a câștigat popularitate, iar după ce s-a confruntat cu dificultăți în procurarea materialelor pentru cuburi în Ungaria socialistă de la acea vreme, el a realizat: „Nu eram pregătiți pentru un asemenea volum de producție… Nu putem satisface cererea pieței la nivel mondial”, spune Erno Rubik.

Licența pentru cubul Rubik a fost acordată unei companii de jucării din Marea Britanie, apoi uneia din SUA, iar producția a fost mutată în străinătate. Până la începutul anilor ’80, popularitatea sa a explodat în ceea ce Rubik a numit ‘primul mare val’; el a precizat că, între 1980 și 1983, s-au vândut 200 de milioane de unități.

Deși vânzările cubului Rubik au scăzut după succesul inițial, acesta continuă să atragă numeroși utilizatori dornici să-și încerce abilitățile în rezolvarea acestui puzzle. În fiecare an se vând milioane de exemplare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La noua linie de producție din Ungaria, o serie de brațe robotizate asamblează cuburile și le testează funcționalitatea și durabilitatea, un nivel de automatizare pe care Rubik l-a descris ca fiind ‘foarte diferit’ față de începuturi, când cuburile erau asamblate manual.

Noua linie de producție din Jaszbereny își propune să fabrice un milion de cuburi anual. Steve Radewych, vicepreședintele companiei canadiene de jucării Spin Master, care deține marca înregistrată ‘Cubul lui Rubik’ a declarat că tema evenimentului organizat este: „Înapoi la origini: Cubul revine acasă”.

„Erno, descoperirea ta este mai mult decât o jucărie. Este un fenomen social global”, i-a spus Radewych lui Rubik.

În ultimii ani, cubul Rubik a cunoscut o nouă creștere a popularității, pe măsură ce s-au înmulțit competițiile internaționale în care participanții se întrec pentru a vedea cine poate rezolva puzzle-ul cel mai rapid.

Recordul actual, stabilit chiar luna trecută în China de Xuanyi Geng, în vârstă de nouă ani, este de 2,51 secunde, potrivit World Cube Association, organizația care gestionează și certifică competițiile la nivel mondial.

#arhitect #cub rubik #Ungaria