Avocații președintelui FEA, Dorin Damir, au primit încă un refuz ferm din partea magistraților de la Judecătoria Chișinău cu sediul Ciocana.

Refuzul vine după ce apărarea a cerut înlocuirea măsurii preventive în privința lui Damir.

„În după amiaza zilei, Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) a respins cererea apărării, prin care a fost solicitată revocarea sau înlocuirea măsurii sub formă de arest preventiv în privința președintelui Asociației FEA. Prin urmare, învinuitul se află în continuare în arest preventiv. Investigațiile procurorilor PCCOCS pe dosar sunt în continuă desfășurare”, anunță PCCOCS.

Amintim că atât președintele FEA, Dorin Damir, șeful IP Bălți, Valeriu Cojocaru, dar și un angajat de la Poliția de Frontieră au primit 30 de zile de arest în Penitenciarul nr. 13 în data de 7 iulie.

Aceștia sunt învinuiți de complicitate și instigarea la abuz în serviciu; trecerea ilegală a frontierei; complicitate la delapidarea averii străine; instigarea la divulgarea secretului de stat și complicitate la fals în acte publice.

Descinderile la domiciliile, în birourile de serviciu, dar și în automobilele celor trei bănuiți au avut loc luni, 5 iulie.

La data de 2 septembrie, a fost prelungit arestul pentru încă 30 de zile pe numele președintelui Asociației FEA, Dorin Damir.

#FEA #magistrati #PCCOCS

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.