Examinarea cererii de aderarea a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea dura, afirmă Maia Sandu. Potrivit președintei, contextul solicitării este unul dramatic, iar autoritățile de la Chișinău sunt conștiente că mai au de lucru pentru a transforma Moldova într-un stat care să poată deveni membru al comunității.

Șefa statului a punctat că nu poate prognoza un termen, iar decizia va fi luată în funcție de modul în care vor acționa instituțiile europene. Într-un interviu acordat pentru Europa Liberă, președinta a mai precizat că hotărârile vor fi luate în raport cu fiecare dintre cele trei țări care au depus solicitările: Ucraina, Moldova și Georgia.

„Nu m-aș aventura să dau un răspuns. Lucrurile se schimbă repede. Depinde de decizia statelor membre, depinde de cât de repede se vor mișca instituțiile europene, pentru că parlamentul a cerut comisiei să analizeze aceste cereri și să vină cu recomandări, ce decizii ar trebui să se ia în raport cu fiecare țară

Este adevărat că am depus cererea de aderare la Uniunea Europeană într-un context dramatic. Nu ne-am imaginat că așa se va întâmpla. Ucraina a fost prima, după care au urmat Georgia și Republica Moldova. Am discutat cu partenerii din Uniunea Europeană. Așa se face. Lucrurile nu se fac sub formă de surpriză. Suntem conștienți că avem foarte mult de lucru, suntem recunoscători statelor membre care și-au exprimat sprijinul pentru procesul nostru de integrare europeană”, a declarat Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform președintei, pentru Republica Moldova este important să primească resurse pentru a îmbunătăți nivelul de viață. În opinia ei, „asta presupune procesul de integrare europeană”.

Ucraina, Republica Moldova și Georgia au depus, după invazia rusă în țara vecină, cereri de aderare la UE la câteva zile distanță. Oficialii europeni au punctat că solicitările vor examinate în termenii stabiliți, fără abateri de la reglementările din cadrul comunității, pentru fiecare dintre țări separat.

#cerere de aderare #integrare europeană #Maia Sandu #Moldova

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.