Obezitatea devine o amenințare globală fără precedent, conform unui nou raport publicat în revista Lancet. Până în 2050, peste jumătate din adulți și o treime din copii și tineri la nivel mondial vor fi supraponderali sau obezi, punând în pericol sănătatea publică și sistemele medicale, relatează The Guardian.

În prezent există 2,11 miliarde de adulți și 493 de milioane de copii și tineri supraponderali sau obezi la nivel global. Aceste cifre au crescut dramatic față de 1990, când erau 731 de milioane de adulți și 198 de milioane de copii și tineri afectați.

Fără măsuri urgente se estimează că până în 2050: 3,8 miliarde de adulți (peste 50%) vor fi supraponderali sau obezi 746 milioane de copii și tineri (aproximativ o treime) vor fi afectați.

Numărul copiilor și tinerilor obezi va crește cu 121%, ajungând la 360 de milioane.

Profesorul Emmanuela Gakidou de la Universitatea din Washington, autorul principal al studiului, a declarat: „Epidemia globală fără precedent de supraponderalitate și obezitate reprezintă o tragedie profundă și un eșec societal monumental.”

Cercetarea arată că peste jumătate din adulții supraponderali sau obezi trăiesc în doar opt țări:

China – 402 milioane
India – 180 milioane
SUA – 172 milioane
Brazilia – 88 milioane
Rusia – 71 milioane
Mexic – 58 milioane
Indonezia – 52 milioane
Egipt – 41 milioane

Până în 2050, aproximativ 130 de milioane de copii și tineri obezi vor trăi în: Africa de Nord, Orientul Mijlociu, America Latină și Caraibe.

Cercetătorii avertizează că obezitatea apare tot mai devreme la copii, crescând riscul de:

Diabet de tip 2
Hipertensiune arterială
Boli de inimă
Cancer la vârste mai tinere

În țările dezvoltate, procentul bărbaților obezi la 25 de ani a crescut de la 7% pentru cei născuți în anii ‘60 la 16% pentru cei născuți în anii ‘90. Se estimează că va ajunge la 25% pentru cei născuți în 2015.

Conform raportului Lancet, în Marea Britanie se preconizează că obezitatea va crește:

La fetele între 5 și 14 ani: de la 12% în 2021 la 18,4% în 2050
La băieții între 5 și 14 ani: de la 9,9% în 2021 la 15,5% în 2050

Peste un miliard de persoane la nivel global sunt clasificate ca obeze, ceea ce sporește riscul apariției unor afecțiuni grave de sănătate. În plus, obezitatea în rândul tinerilor sub 19 ani a crescut de aproape 5 ori între 1990 și 2022, conform unui studiu publicat în revista medicală Lancet, estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății și cercetărilor realizate de un grup de specialiști.

Aproape un sfert din populația adultă obeză în 2050 va avea peste 65 de ani, ceea ce va pune o presiune enormă asupra sistemelor de sănătate, mai ales în țările cu resurse limitate.

Un al doilea studiu publicat de Federația Mondială a Obezității subliniază impactul sever al obezității în țările sărace. Johanna Ralston, directorul executiv al Federației, a declarat: „Obezitatea are impacturi semnificative asupra sănătății, economiei și societății, care vor fi probabil mai greu de gestionat pentru țările cu resurse reduse.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#obezitate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.