Un studiu global realizat de KPMG și Universitatea din Melbourne scoate la iveală o realitate alarmantă: peste jumătate dintre angajați folosesc inteligența artificială în secret la locul de muncă, iar unii nici măcar nu verifică ce generează, scrie Cancan.md.

Studiul, intitulat „Trust, attitudes, and use of artificial intelligence: a Global Study 2025”, a analizat comportamentul a peste 48.000 de angajați din 47 de țări. Rezultatele arată că 57% dintre respondenți folosesc AI fără să anunțe șefii, iar 66% dintre aceștia trimit lucrări generate de AI fără să le mai verifice.

Mai mult, 48% recunosc că au încărcat date confidențiale ale companiei în unelte publice de AI, punând în pericol securitatea organizației.

Această utilizare „sub acoperire” a inteligenței artificiale este alimentată de presiunea de a performa și de teama de a nu rămâne în urmă în fața colegilor care deja folosesc tehnologia.

Nicole Gillespie, coautoare a studiului și expertă în încredere organizațională, subliniază: „AI devine seducătoare. Odată ce vezi ce poate face, e greu să renunți, chiar dacă încalci politicile companiei.”

Lipsa formării este un alt factor esențial: doar 47% dintre angajați au primit un minim de instruire în AI, iar peste jumătate nu înțeleg ce este inteligența artificială sau cum ar trebui folosită responsabil.

Consecințele sunt serioase: 56% dintre respondenți au raportat greșeli în muncă din cauza AI, iar riscul de erori, scurgeri de date și neîncredere internă este în creștere.

Experții atrag atenția că organizațiile trebuie urgent să investească în educație digitală, să creeze politici clare și spații sigure unde angajații să poată învăța, colabora și experimenta responsabil.

În țările emergente, precum India sau Nigeria, încrederea în AI este semnificativ mai mare (82%) față de economiile dezvoltate (65%), corelând cu un nivel mai ridicat de alfabetizare digitală.

Inteligența artificială nu mai este opțională în mediul de lucru, dar fără reguli, instruire și transparență, poate deveni o bombă cu ceas pentru încrederea organizațională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajati #ChatGPT #Inteligență Artificială

509 cazuri de boli diareice acute au fost înregistrate în perioada 10-16 august 2026, 57% dintre acestea fiind în rândul copiilor. Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), numărul cazurilor este în scădere cu 9,6% față de săptămâna precedentă.

Cele mai ridicate niveluri ale morbidității au fost înregistrate în municipiul Chișinău – 30,4 cazuri, municipiul Bălți – 24,6, raionul Călărași – 17,7 și raionul Anenii Noi – 17,3 cazuri la 100.000 de locuitori.

Tot în perioada menționată, din mediul înconjurător au fost colectate 43 de probe, în 14 dintre acestea fiind depistat vibrionul NAG (V. cholerae non-O1/non-O139), un vibrion neholerigen, care nu are capacitatea de a provoca holera, dar poate cauza boli diareice acute. Detectarea acestuia este un indicator obișnuit pentru monitorizarea calității apelor de suprafață în sezonul cald.

Datele monitorizării includ informații raportate din 44 de teritorii administrative, inclusiv din partea de est a țării.