Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi, planurile de admitere în învățământul superior cu finanţare de la bugetul de stat pentru anul de studii 2021-2022. Potrivit documentului, vor fi disponibile 8 670 locuri bugetare în total.

Potrivit Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, pentru ciclul I a fost propusă aprobarea Planului de admitere pe domenii generale de studiu pentru a oferi posibilitate universităților să înmatriculeze în funcție de solicitările candidaților, dar și să poată forma grupe academice, conform cadrului normativ.

„Conform deciziei, în învățământul superior, la ciclul I – licență, planul de admitere prevede admiterea a 5040 de persoane la 26 domenii generale de studiu și susține prioritar următoarele domenii: Științe ale Educației (1254 – 25% din totalul locurilor bugetare), Inginerie, Tehnologii și Arhitectură (1107 – 24%); Tehnologii ale informației și comunicațiilor (633 – 14%); Medicină (455 – 9,5%); Științe agricole și medicină veterinară (161 – 3,4 %)”, anunță MECC.

La studii superioare de master (ciclul II), se prevede admiterea a 3 081 de persoane, mai puțin cu 15 locuri comparativ cu anul trecut, la studii de rezidențiat și secundariat clinic se prevede admiterea a 443 persoane: 433 – la rezidențiat și 10 – la secundariat clinic – la nivelul anului precedent.

„În contextul măsurilor întreprinse de autorități pentru a preveni și combate epidemia virusului COVID-19 în țară, pe de o parte, și lipsei acute de personal medical implicat în controlul și tratamentul infecției, pe de altă parte, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a propus majorarea cu 15 locuri bugetare alocate specialităților medicale la studiile superioare integrate, în limita mijloacelor financiare planificate Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Totodată, comanda de stat include 262 locuri bugetare cu destinație specială pentru absolvenții școlilor din raioanele de est ale țării”, se mai arată în comunicat.

Întru susținerea dimensiunii sociale în învățământul superior, sunt prevăzute și în acest an facilități pentru anumite categorii defavorizate de candidați – 15 % (756) din numărul total de locuri bugetare sunt alocate acestor persoane, prioritate având tinerii rămași fără ocrotire părintească și cei cu grad de dizabilitate.

De asemenea, pentru onorarea obligațiunilor Republicii Moldova în cadrul contractelor bilaterale încheiate cu diferite țări, se planifică 106 locuri bugetare pentru admiterea la studii a cetățenilor străini, inclusiv 76 persoane – la studii superioare de licență (ciclul I) și 30 de persoane la studii superioare de master (ciclul II).

#admitere #buget de stat #educație

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.