De la anul viitor, miniștrii ar urma să beneficieze de salarii mai mari, potrivit modificărilor care urmează să intre în vigoare de la începutul lui 2023, notează BANI.MD.

„Pentru persoanele cu demnitate publică care se atribuie la valoarea de referință 1400 lei s-a atribuit o nouă valoare de referință generală 1900 și în funcție de fiecare funcționar în parte va avea corespunzător o majorarea de salariu. Adică pentru un ministru salariul se va calcula la valoarea de referință înmulțit cu coeficientul grilei de salarizare din anul 2018”, a declarat pentru BANI.MD, Secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor, Vladimir Arachelov.

Astfel, potrivit calculelor (Valoarea de referință) 1 900 lei X 13,94 (Coeficientul de salarizare) = 26 486 lei – salariul unui ministru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Pentru că miniștri nu primesc salarii în plic, cum se întâmpla anterior și pentru că eu cred că un ministru, președinte, deputat trebuie să primească un salariu care să fie corespunzător cu complexitatea și responsabilitatea muncii. Acum am în jur de 15 000 și jumătate, iar anul viitor probabil va fi peste douăzeci de mii”, declara anterior, ministrul Muncii, Marcel Spatari.

Totodată, la anul vor crește salariile în sumă fixă pentru toți. Este vorba de 1 300 de lei.

#majorare #ministri #salarii

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.