Mai mulți bani pentru păduri și infrastructură. Parlamentul a aprobat rectificările la bugetul de stat

Bugetul de stat a fost rectificat. Drept urmare a deciziei Parlamentului, veniturile au fost majorate cu 1,18 miliarde de lei și vor depăși 67 de miliarde de lei.

Conform autorităților, fenomenul se datorează revigorării economice înregistrate în a doua jumătate a anului. Mai exact, este vorba despre creșterea veniturilor salariale, precum și a încasărilor din impozite și taxe indirecte, precizează serviciul de presă al Legislativului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, având în vedere că veniturile au crescut cu un ritm mai rapid decât cheltuielile, deficitul bugetar a fost redus cu 1,67 miliarde de lei. Documentul mai prevede reducerea cheltuielilor cu 493,4 milioane de lei, precum și redistribuirea unor economii identificate.

Drept urmare, 622 de milioane de lei vor fi distribuite pentru modernizarea infrastructurii rutiere din țară și reparația drumurilor. Alte 100 de milioane de lei sunt destinate pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, iar 60 de milioane vor fi alocate pentru implementarea programului național de extindere și reabilitare a pădurilor.

#rectificări #cheltuieli #buget #venituri #parlament

Adoptarea Codului Audiovizualului (CA) în Republica Moldova a fost un moment esențial pentru reglementarea mass-media și întărirea democrației. În centrul acestei inițiative s-a aflat Angela Aramă, jurnalistă de renume și politiciană, care a militat activ pentru libertatea presei și deetatizarea televiziunii naționale. Ea a fost lidera mai multor proteste și greve ale jurnaliștilor din anii 2000, marcând o schimbare crucială în peisajul audiovizual moldovenesc.

Într-un interviu recent acordat jurnalistei Nata Albot, Angela Aramă a dezvăluit că ideea deetatizării presei și creării Codului Audiovizualului a fost a sa, Vladimir Voronin, președintele Republicii Moldova de atunci, dându-i undă verde pentru a fi scris și adoptat. Ea a explicat că presiunile politice și cenzura masivă de la începutul anilor 2000 au făcut necesară o reformă legislativă pentru a proteja independența jurnaliștilor.

Codul Audiovizualului, adoptat în 2006, a fost rezultatul unei munci intense și a numeroase compromisuri politice. Angela Aramă a povestit că a fost nevoită să negocieze cu lideri politici, inclusiv cu Iurie Roșca și Vladimir Voronin, pentru a asigura susținerea proiectului.

Astăzi, Angela Aramă privește cu scepticism evoluția presei din Republica Moldova, subliniind că pericolele cenzurii nu au dispărut complet. Declarațiile sale rămân un memento al eforturilor și sacrificiilor necesare pentru consolidarea democrației și protejarea libertății presei.