Veronica Bradăuțanu pleacă de la Președinție. Maia Sandu a semnat Decretul privind eliberarea din funcția de consilier al Președintelui Republicii Moldova. Decretul a fost publicat astăzi, 15 august, în Monitorul Oficial.

Potrivit moldpres.md, consilierul Veronica Bradăuțanu a fost eliberată din funcție de la data de 14 august 2023, în baza cererii de demisie.

Aceasta a fost numită în funcția de consilier în domeniul justiției la 28 februarie 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Veronica Bradăuțanu a fost în perioada 2022-2023 consilieră a Ministrului Justiției, totodată activând pentru o perioadă în calitate de Președintă a Colegiului Disciplinar al Executorilor Judecătorești și membră a Colegiului de Autorizare și Disciplină a Administratorilor Autorizați.

Din 2005 și până 2010 a activat în calitate de juristă la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), oficiul din Londra, unde a revenit în 2017-2021 în funcția de juristă principală.

Între anii 2010-2017 a activat ca expertă în reforme în drept comercial și civil și a oferit expertiză pentru Uniunea Europeană, Banca Mondială și Corporația Financiară Internațională (IFC). Veronica Bradăuțanu are o licență în drept, de la Universitatea de Stat din Moldova și un master în drept, de la Universitatea din Connecticut, SUA, totodată fiind și avocată calificată în statul New York.

Maia Sandu are o nouă consilieră în domeniul justiției. A lucrat anterior cot la cot cu Sergiu Litvinenco

#decret #justitie #Maia Sandu

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.