Președintele Maia Sandu este convinsă că Procuratura Generală va accepta propunerea făcută de Ilan Șor, care s-a oferit să acopere prejudiciile suportate de BEM din cauza creditelor neperformante. Șeful statului a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate că țara are nevoie de acești bani și că referitor la sancțiune ar trebui să se pronunțe Procuratura.

”Am văzut un anunț public, că vor să întoarcă miliardul furat. Așteptăm. Sunt sigură că Procuratura va accepta fiecare bănuț. Banii trebuie întorși, mai departe, sancțiunea o stabilește Procuratura. Bugetul țării ar avea acum o mare nevoie de acest miliard”, a declarat Maia Sandu.

Declarația șefului statului vine în contextul în care fostul președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, Ilan Șor, a declarat recent că foștii acționari ai BEM sunt dispuși să acopere din surse proprii suma care li se impută, ca apoi să revendice acești bani în instanță de la adevărații beneficiari ai furtului din sistemul bancar. Ieri, în cadrul unui interviu, acordat postului de televiziune Prime, Ilan Șor a precizat că, în acest fel, vrea să demonstreze că banii furați pot fi recuperați destul de repede și că, până acum, acest lucru nu s-a dorit, deoarece adevărații beneficiari au deturnat ancheta pe o pistă falsă, pentru a-l face pe el țap ispășitor.

„Acționarii cumpără portofoliul de datorii, dacă vorbim în termeni juridici. Noi cumpărăm datoriile celor care au luat aceste credite și apoi vom cere de la ei aceste datorii. Știm cum să facem acest lucru. Dacă statul nu vrea să facă acest lucru, dacă timp de șapte ani nu au reîntors practic niciun leu, în condițiile în care au tot au strigat, pălăvrăgit, mințit… dacă până la acest moment n-au făcut nimic, înseamnă că doar au aruncat vorbe goale”, a explicat Ilan Șor.

El spune că propunerea sa reprezintă și un test pentru autorități. „Ceea ce fac astăzi este un test pentru autorități să demonstreze dacă vor să aducă banii sau să facă show pentru a găsi un vinovat pe care să-l elimine ca oponent politic. Dacă într-adevăr vor, în trei zile putem rezolva problema”, a menționat el.

Totodată, el a explicat că suma de 13 miliarde, cu care jonglează autoritățile, este cu totul altceva – este vorba de creditul pe care l-a acordat Banca Națională, ai cărei funcționari l-au gestionat după ce el și echipa sa au fost înlăturați de la conducerea băncilor.

„13 miliarde de lei au fost luate nu de mine, eu nu am fost nici guvernatorul Băncii Naționale, nici prim-ministru, nici președinte pentru a face asta. Mai mult, banii au ajuns la patra zi după ce noi am fost înlăturați de la administrarea băncii. Altfel spus, au fost alocați și cheltuiți de către funcționari care trebuie să răspundă pentru asta conform legii”, a declarat Ilan Șor.

#Ilan Șor #Maia Sandu

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.