Maia Sandu a ținut un discurs în marja cea de-a 29-a sesiuni a Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite cu privire la schimbările climatice (COP29), care se desfășoară la Baku, Azerbaidjan.

Președinta a declarat în cadrul acestui eveniment că Republica Moldova este exemplu elocvent de injustiție cu privire la schimbările climatice și deși contribuim cu doar 0,03% la emisiile globale, „suntem cea mai vulnerabilă țară din Europa la efectele schimbărilor climatice”.

„Pentru Moldova, schimbările climatice nu sunt o amenințare îndepărtată; sunt o realitate actuală care afectează viețile noastre de zi cu zi, economia și, în special, comunitățile rurale care depind de agricultură. Creșterea temperaturilor, secetele prelungite și precipitațiile imprevizibile și abundente reduc randamentele de producție a culturilor agricole, precum grâul și porumbul, în timp ce viile Moldovei — esențiale pentru economia și patrimoniul nostru — se confruntă cu noi provocări. Accesul la apă devine din ce în ce mai dificil, afectând atât agricultura, cât și viața zilnică.

Economiile mici și în curs de dezvoltare din întreaga lume împărtășesc această povară, deseori lipsindu-le resursele necesare pentru a-și reveni. Acest fapt subliniază necesitatea urgentă a unui sistem de finanțare climatică echitabil și accesibil, care să prioritizeze națiunile vulnerabile și să consolideze reziliența lor. Este pe deplin echitabil să ne așteptăm la sprijinul țărilor dezvoltate”, se arată în mesajul Maiei Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a accelera implementarea acțiunilor climatice, fondurile și programele existente trebuie, de asemenea, să ușureze procesele birocratice, care astăzi durează ani în șir.

„În Moldova, ne aducem contribuția pentru diminuarea emisiilor de CO2. În ciuda multiplelor crize cauzate de războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei, care ne afectează simțitor economia, am lansat un program național de împădurire – un efort pentru a extinde suprafața împădurită cu 5%, demonstrând angajamentul nostru pentru un viitor mai verde.

În ciuda resurselor limitate, urmărim acest obiectiv pentru sănătatea planetei și a generațiilor viitoare, pentru a îmbunătăți calitatea aerului, biodiversitatea și solurile. Recentele crize energetice globale ne-au determinat să acționăm rapid. Reducem consumul prin eficiență energetică și extindem sursele de energie regenerabilă. Însă împădurirea și decarbonizarea sunt costisitoare, iar cu sprijin mai consistent, am putea accelera aceste eforturi existențiale”, a mai declarat ea.

La final, șefa statului a menționat că timpul se scurge, iar încălzirea globală nu va aștepta până rezolvăm noi alte crize. Istoria „ne va judeca dacă eșuăm să acționăm”, riscând ca zone întinse ale planetei să devină de nelocuit.

„Solidaritatea noastră de astăzi va determina viitorul Pământului”, a conchis Sandu.

#COP29 #Maia Sandu #mesaj

Polonia a închis temporar, joi, 17 septembrie, aeroporturile din Lublin și Rzeszów, în timp ce Rusia desfășura un nou atac cu drone asupra vestului Ucrainei, foarte aproape de frontiera poloneză. Explozii au fost auzite la doar câțiva kilometri de granița cu Polonia, iar avioane militare au fost ridicate de la sol. Armata poloneză spune că măsurile au fost preventive și că sistemele de apărare antiaeriană și radarele au fost puse în stare de pregătire, scrie antena3.ro.

Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a anunțat că aviația militară a început să opereze în spațiul aerian al țării „în legătură cu atacurile desfășurate de Federația Rusă cu ajutorul vehiculelor aeriene fără pilot în Ucraina”.

În acest context, activitatea aeroporturilor din Lublin și Rzeszów, ambele aflate în estul Poloniei, a fost suspendată temporar.

În același timp, un oficial ucrainean a anunțat că explozii s-au auzit la câțiva kilometri de frontiera dintre Ucraina și Polonia, în timpul atacului rusesc cu drone. În regiunile poloneze Lublin și Subcarpatia au fost declanșate alerte, iar locuitorilor li s-a cerut să se adăpostească.

„Sistemele terestre de apărare antiaeriană și sistemele de recunoaștere radar au ajuns într-o stare de pregătire”, au transmis Forțele Armate poloneze.

Armata a precizat că măsurile sunt preventive și urmăresc protejarea spațiului aerian, în special în zonele aflate lângă regiunile ucrainene vizate de atacurile Rusiei.

Donald Tusk anunță că Polonia trebuie să se pregătească de război cu Rusia

După atacurile de joi, premierul Donald Tusk a spus că Polonia trebuie să fie pregătită pentru „diverse scenarii”, în condițiile în care riscul unor noi provocări rusești este real. În ultimele zile, acesta a avertizat că Moscova și-ar putea intensifica acțiunile în săptămânile și lunile următoare și că escaladarea ar putea ajunge inclusiv pe teritoriul polonez.

„Știm că Rusia plănuiește ceva rău. Polonia și poporul polonez nu își pot permite, în nicio situație, să fie naivi sau să se lase conduși de dorințe. Trebuie să ne bazăm acțiunile pe fapte, iar aceste fapte sunt fără echivoc”, a declarat Donald Tusk, potrivit unei postări publicate de NEXTA.

Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a mers și mai departe joi.

„Situația este cea mai periculoasă. Nu am venit aici să vă sperii, nu vreau să sperii pe nimeni. Vreau mai degrabă să liniștesc, dar nu pot să trec indiferent, pentru că apoi veți spune că nimeni nu v-a avertizat”, a declarat acesta.

Șeful Apărării poloneze spune că Rusia urcă în continuare „pe scara escaladării” și că va recurge la noi provocări. Varșovia își întărește, în consecință, apărarea antiaeriană și măsurile de securitate.

„Situația este gravă. Rusia urcă pe această scară a escaladării. Va folosi provocări din ce în ce mai noi”, a avertizat Kosiniak-Kamysz.