Maia Sandu a ținut un discurs în marja cea de-a 29-a sesiuni a Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite cu privire la schimbările climatice (COP29), care se desfășoară la Baku, Azerbaidjan.

Președinta a declarat în cadrul acestui eveniment că Republica Moldova este exemplu elocvent de injustiție cu privire la schimbările climatice și deși contribuim cu doar 0,03% la emisiile globale, „suntem cea mai vulnerabilă țară din Europa la efectele schimbărilor climatice”.

„Pentru Moldova, schimbările climatice nu sunt o amenințare îndepărtată; sunt o realitate actuală care afectează viețile noastre de zi cu zi, economia și, în special, comunitățile rurale care depind de agricultură. Creșterea temperaturilor, secetele prelungite și precipitațiile imprevizibile și abundente reduc randamentele de producție a culturilor agricole, precum grâul și porumbul, în timp ce viile Moldovei — esențiale pentru economia și patrimoniul nostru — se confruntă cu noi provocări. Accesul la apă devine din ce în ce mai dificil, afectând atât agricultura, cât și viața zilnică.

Economiile mici și în curs de dezvoltare din întreaga lume împărtășesc această povară, deseori lipsindu-le resursele necesare pentru a-și reveni. Acest fapt subliniază necesitatea urgentă a unui sistem de finanțare climatică echitabil și accesibil, care să prioritizeze națiunile vulnerabile și să consolideze reziliența lor. Este pe deplin echitabil să ne așteptăm la sprijinul țărilor dezvoltate”, se arată în mesajul Maiei Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a accelera implementarea acțiunilor climatice, fondurile și programele existente trebuie, de asemenea, să ușureze procesele birocratice, care astăzi durează ani în șir.

„În Moldova, ne aducem contribuția pentru diminuarea emisiilor de CO2. În ciuda multiplelor crize cauzate de războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei, care ne afectează simțitor economia, am lansat un program național de împădurire – un efort pentru a extinde suprafața împădurită cu 5%, demonstrând angajamentul nostru pentru un viitor mai verde.

În ciuda resurselor limitate, urmărim acest obiectiv pentru sănătatea planetei și a generațiilor viitoare, pentru a îmbunătăți calitatea aerului, biodiversitatea și solurile. Recentele crize energetice globale ne-au determinat să acționăm rapid. Reducem consumul prin eficiență energetică și extindem sursele de energie regenerabilă. Însă împădurirea și decarbonizarea sunt costisitoare, iar cu sprijin mai consistent, am putea accelera aceste eforturi existențiale”, a mai declarat ea.

La final, șefa statului a menționat că timpul se scurge, iar încălzirea globală nu va aștepta până rezolvăm noi alte crize. Istoria „ne va judeca dacă eșuăm să acționăm”, riscând ca zone întinse ale planetei să devină de nelocuit.

„Solidaritatea noastră de astăzi va determina viitorul Pământului”, a conchis Sandu.

#COP29 #Maia Sandu #mesaj

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.