Formatul 5+2 privind rezolvarea conflictului transnistrean nu mai este funcțional și nu văd cum ar putea deveni funcțional. Declarația a fost făcută de președintele țării, Maia Sandu, la postul de televiziune Vocea Basarabiei.

Pentru noi există o singură formă de soluționare a conflictului transnistrean și asta este forma pașnică. Acest format (n.r. formatul 5+2) nu este funcțional și nu văd cum ar fi funcțional ținând cont de ce se întâmplă (…) Nu este treaba Rusiei ce se întâmplă în Republica Moldova, nu vreau să intru în detalii cum trebuie să rezolvăm conflictul, armata rusă trebuie să își ia armata de acolo, a declarat Sandu.

În cadrul emisiunii, Sandu a mai spus că Republica Moldova nu se mai umileşte, ca în trecut, în faţa Kremlinului și nu se va mai lăsa ”batjocorită”.

”Moscova arată în continuare lipsă de respect faţă de cetăţenii Republicii Moldova, dar guvernarea de la Chişinău, care îi reprezintă pe cetăţenii Republicii Moldova, nu se mai umileşte aşa cum s-a întâmplat în trecut în faţa Kremlinului, ci apără interesele cetăţenilor şi spune lucrurilor pe nume. Atunci când vedem lipsă de respect din partea Moscovei, noi spunem despre acest lucru. Atunci când vedem încercări de a destabiliza situaţia în Republica Moldova, am spus-o sus şi tare, nu am ascuns detaliile aşa cum au făcut alte guvernări în trecut”, a mai declarat Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Formatul 5+2 este o platformă de negociere diplomatică menită să găsească o soluție pentru conflictul transnistrean dintre Moldova și Transnistria. Formatul „5+2” include Republica Moldova și Transnistria ca părți, OSCE, Federația Rusă și Ucraina ca mediatori, precum și Uniunea Europeană și Statele Unite ca observatori.

#conflict transnistrean #format 5+2 #Maia Sandu

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a anunţat joi că încetează să mai examineze cazurile persoanelor care denunţă încălcări ale drepturilor lor în Rusia, instanţa de la Strasbourg explicând că „deja s-a pronunţat suficient” pe acest subiect, transmite agenția de știri AFP.

Un total de 879 de cereri individuale sunt, astfel, abandonate, transmite Agerpres.

Ele se referă, între altele, la „tratamentul unor personalităţi politice din opoziţie şi al unor militanţi democratici, legislaţie represivă, restricţii aduse libertăţii de exprimare, inclusiv online, condiţii de detenţie, imigraţie, libertatea de circulaţie şi de întrunire, precum şi protecţia datelor cu caracter personal”, precizează CEDO.

Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei, organismul din care provine CEDO, în 2022, în urma invadării Ucrainei, dar continuă să fie ţinută responsabilă pentru actele comise înainte de această dată.

Moscova nu recunoaşte nicio decizie a CEDO şi refuză să plătească amenzile stabilite de hotărârile de la Strasbourg.

Potrivit CEDO, decizia de abandonare a examinării cererilor este „definitivă”, dar „nu poate fi interpretată ca exonerând Rusia de responsabilitatea sa internaţională” în materie de drepturile omului.

Cazurile legate de războaiele purtate de Rusia în Ucraina şi Georgia continuă însă să fie examinate, precizează Curtea.

Judecătorii CEDO consideră că „resursele judiciare semnificative necesare (pentru examinarea cererilor individuale) nu pot fi considerate justificate”.

Totuşi, Curtea îşi lasă posibilitatea de a redeschide un dosar „dacă ea consideră că circumstanţele o justifică”.