Compania Philip Morris se apropie de aniversarea de 30 de ani de activitate în Republica Moldova. Într-un interviu oferit publicației Logos Press , Maksym Barabash, directorul Philip Morris pentru Ucraina și Republica Moldova, a vorbit despre transformările majore din industria tutunului, despre investiții, producția locală și barierele de reglementare. El a subliniat că Republica Moldova rămâne una dintre piețele prioritare pentru companie, cu potențial de extindere atât în segmentul produselor fără fum, cât și în dezvoltarea producției locale, transmite www.infotag.md

Maksim Barabash susține că regiunea Uniunii Europene este extrem de importantă pentru Philip Morris International, iar în structura organizațională a companiei, Republica Moldova este parte integrantă a acestei regiuni. Doar în ultimii cinci ani (2019–2023), Philip Morris International a investit peste 43 de miliarde de euro în economia Uniunii Europene, generând un impact economic total de aproape 290 de miliarde de euro. Totodată, compania a contribuit la crearea a aproximativ un milion de locuri de muncă și a investit 19,6 miliarde de euro în parteneriate cu furnizori.

”Ne extindem și continuăm să investim pe piața din Republica Moldova. Doar în ultimii doi ani am reușit să lansăm producția locală, să completăm portofoliul de produse fără fum cu cea mai nouă versiune a dispozitivului pentru încălzirea tutunului, iar în acest an am prezentat noua generație de dispozitive. Pentru a asigura suportul și serviciile pentru consumatori, am deschis un nou magazin de brand în Chișinău și continuăm să dezvoltăm infrastructura locală. Doar în categoria produselor fără fum, investițiile noastre din ultimii doi ani au însumat aproximativ 3 milioane de dolari”, a menționat Barabash.

Maksym Barabash a precizat că Philip Morris colaborează activ cu peste 580 de companii locale, iar anul trecut, plățile către aceste întreprinderi au depășit 430 de milioane de lei. Totodată, în 2024, compania a achitat aproximativ 2,6 miliarde de lei sub formă de taxe (inclusiv accize și TVA), ceea ce reprezintă aproximativ 40% din totalul veniturilor bugetare generate de industria tutunului din Republica Moldova. În ceea ce privește mediul de reglementare, Maksym Barabash a subliniat că, în Republica Moldova, politicile diferă de practicile Uniunii Europene, unde consumatorii au acces la informații științifice privind alternativele fără fum.

„Legislația interzice practic orice formă de comunicare cu consumatorii. De exemplu, nu putem denumi un magazin „IQOS”, deși aceasta este o marcă comercială înregistrată. În majoritatea țărilor Uniunii Europene, inclusiv în Ucraina, astfel de lucruri sunt permise.

În Republica Moldova, accesul consumatorilor la informații despre alternative este limitat, ceea ce, în opinia noastră, afectează capacitatea de a face o alegere informată și încetinește tranziția către produse fără fum, având totodată un impact negativ asupra eficienței investițiilor”, a declarat directorul Philip Morris pentru Ucraina și Republica Moldova.

Pe lângă restricțiile privind comunicarea, în Moldova este interzisă și comercializarea anumitor produse fără fum, inclusiv a pungilor cu nicotină, care sunt disponibile în marea majoritate a statelor Uniunii Europene, precum și în țările vecine – România și Ucraina.

”La noi, acest produs este interzis, ceea ce înseamnă că consumatorul este lipsit de opțiuni, statul pierde venituri fiscale, iar economia pierde investiții și locuri de muncă. Pentru comparație, în Ucraina, țara mea de origine, unde segmentul pungilor cu nicotină este încă la început, bugetul de stat va încasa în 2025 aproximativ 16 milioane de euro din accize. Când actorii legali părăsesc piața, cererea se mută în zona gri, ceea ce implică riscuri de calitate și lipsa totală a trasabilității”, a adăugat Barabash.

Evidențiind direcțiile strategice principale ale companiei, Maksim Barabash a menționat că dezvoltarea parteneriatului cu producătorul local reprezintă, de asemenea, o prioritate. Potrivit acestuia, colaborarea cu „Tutun CTC” corespunde pe deplin așteptărilor companiei. Calitatea produselor este aliniată standardelor globale ale Philip Morris International, iar reacția pozitivă a consumatorilor confirmă că organizația se mișcă în direcția corectă. El a adăugat că, în paralel, se finalizează analiza scenariilor de export.

„Piața Moldovei este relativ mică, iar scalarea logică presupune extinderea prin export, însă acest aspect depinde de tarife, acorduri comerciale și logistică. Lucrăm activ în această direcție, analizând toate componentele procesului. Capacitățile de producție ale „Tutun CTC” permit o creștere semnificativă a volumelor, iar experiența noastră pozitivă pe piața locală demonstrează că fabrica corespunde pe deplin standardelor internaționale de calitate”.

În contextul rezultatelor alegerilor parlamentare, Maksym Barabash, directorul Philip Morris pentru Ucraina și Republica Moldova, a declarat că, pentru investitorii occidentali, menținerea vectorului european reprezintă un criteriu-cheie. El a evidențiat faptul că Philip Morris este prezentă pe piața locală de 30 de ani și că intenția companiei este de a continua investițiile active în dezvoltarea economiei naționale.

„Nu este doar o perioadă de timp, este practic întreaga istorie a Moldovei independente.
Am trecut împreună cu țara prin diferite etape și crize, iar astăzi suntem mai încrezători ca niciodată că vrem să continuăm să investim în localizare și modernizare, în produse fără fum, în infrastructură și în oameni. Decizia de a investi în Republica Moldova s-a dovedit a fi una corectă, iar confirmarea angajamentului țării față de parcursul european ne consolidează încrederea și determinarea de a continua să investim în viitorul acestei piețe”, a concluzionat Maksym Barabash.

Interviu integral aici.

#2025 #colaborări

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.