Mișcarea Alternativa Națională (MAN) condusă de Ion Ceban va propune semnarea unui pact similar celui de la Snagov.

Despre aceasta au declarat sursele REALITATEA.MD din cadrul MAN, care au precizat că inițiativa se regăsește în programul politic al formațiunii, care este în curs de elaborare și că ”opțiunea de viitor a formațiunii este integrarea demnă în comunitatea europeană. MAN consideră că integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie să devină idee națională”.

Declarația de la Snagov este un document semnat la 21 iunie 1995 de către liderii partidelor parlamentare din România, care atesta acordul forțelor politice față de strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că la 23 august Ion Ceban a anunțat că-și lansează un partid politic, în baza Mișcării Alternativa Națională. Ceban a precizat că noua formațiune politică ar urma să aibă drept obiectiv „integrarea europeană a Republicii Moldova”,

Duminica, 11 decembrie, Ion Ceban a anunțat că a fost luată decizia privind simbolica și culoarea care va reprezenta Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN).

„Membrii MAN sunt din diverse domenii de activitate, diverse profiluri și categorii de vârstă. Sunt cei care stau la baza creării organizațiilor de partid, de profil, de categorii de vârstă. Sunt specialiști și oameni de valoare, dedicați țării. Am discutat proiectele statutului și programului partidului și am luat decizia privind simbolica și culoarea care va reprezenta MAN. În scurt timp se va desfășura Congresul Partidului și vom depune actele pentru înregistrare”, a scris Ion Ceban pe Facebook.

#Ion Ceban #MAN #Mișcarea Alternativa Națională

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.