În luna iunie 2022, am asistat la începutul unui fenomen mai rar întâlnit în economia moldovenească – populația a consumat mai puțin decât anul trecut, dar a cheltuit mai mulți bani. Constatările se regăsesc în analiza economistului Veaceslav Ioniță ”O nouă fațetă a crizei: cheltuielile populației cresc, iar consumul real scade”.

Astfel, în iunie cetățenii Republicii Moldova au plătit pentru bunurile procurate din rețele de comerț 8 miliarde lei sau cu 25% mai mult decât anul trecut, însă au venit acasă cu mai puține produse – în scădere cu 4,1%.

Potrivit expertului, la începutul verii cheltuielile moldovenilor au crescut cu 25%, iar veniturile au înregistrat o creștere sub 15%. Diferența a fost acoperită din economiile oamenilor, împrumuturile luate și de banii trimiși de rude de peste hotare.

”Urmează lunile de iarnă, când cheltuielile pentru resursele energetice vor fi estimativ 16-20 miliarde lei, în loc de 3,5-4,5 miliarde lei pe sezon, cum a fost în ultimii 10 ani. Astfel populația va trebui să-și reducă alte cheltuieli pentru a procura gaz, lemne, cărbune și să plătească pentru agentul termic. Aceasta înseamnă că populația va direcționa pentru căldură pe timp de iarnă circa 15 miliarde lei în plus, care în loc să fie taxați obișnuit cu 20% TVA, vor fi taxați cu doar 8% TVA. Ratările bugetului de stat de la scumpirea resurselor energetice doar din TVA pentru sezonul 2022/23 se vor ridica la cel puțin 1,5 miliarde lei”, mai spune Ioniță.

Veaceslav Ioniță precizează că Moldova intră într-un cerc vicios:

1) populația este nevoită să se împrumute, pentru a-și menține consumul, dar oricum consumul este mai mic decât anul trecut
2) trecerea la produsele de prima necesitate, înseamnă plăți reduse de TVA și risc sporit de încasări sub nivelul planificat din TVA la bugetul de stat
3) riscurile veniturilor mai mici și deficitul de 20 miliarde lei a bugetului limitează capacitatea de intervenție a Guvernului.

”Unica soluție viabilă pentru 2022 este creșterea volumului de granturi obținute și majorarea substanțială a împrumuturilor externe, în condiția când Guvernul s-a dezis de împrumuturile interne”, mai spune expertul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cheltuielile moldovenilor #scumpiri Moldova #Veaceslav Ionita

Creșterea nivelului mării pune o presiune tot mai mare asupra Veneției, iar un nou studiu avertizează că, pe termen lung, niciun sistem de protecție nu va putea salva orașul în forma sa actuală, transmite mediafax.ro.

Veneția, inclusă în patrimoniul UNESCO, se confruntă de peste un secol cu episoade de inundații din ce în ce mai severe. În 2019, una dintre cele mai grave viituri a provocat moartea a două persoane și pagube de sute de milioane de euro. A fost afectată inclusiv faimoasa Bazilică San Marco. Fenomenul s-a intensificat în ultimii ani, iar furtunile puternice și mareele ridicate transformă frecvent străzile în canale rapide de apă.

Trei scenarii pentru salvarea orașului

Studiul analizează mai multe soluții de adaptare, însă niciuna nu oferă o rezolvare definitivă.

Într-un prim scenariu, construirea de diguri ar deveni necesară dacă nivelul mării crește cu peste 0,5 metri, posibil chiar până în 2100. Costurile sunt estimate între 500 de milioane și 4,5 miliarde de euro.

O soluție mai radicală ar fi închiderea lagunei cu un „super-dig”. Acesta ar fi capabil să protejeze orașul chiar și în cazul unei creșteri de până la 10 metri. Însă investiția ar depăși 30 de miliarde de euro.

Relocarea, soluția de ultimă instanță

În scenariul cel mai pesimist, în care nivelul mării ar crește cu peste 4,5 metri – scenariu posibil după anul 2300 – cercetătorii iau în calcul o măsură extremă: mutarea orașului. Aceasta ar presupune relocarea populației, dar și a patrimoniului istoric. Costul estimat ar fi până la 100 de miliarde de euro. Autorii studiului avertizează că proiecte de o asemenea amploare pot dura între 30 și 50 de ani, ceea ce face ca planificarea să fie urgentă.

„Analiza noastră arată că nu există o strategie optimă pentru Veneția”, a explicat profesorul Robert Nicholls, unul dintre autorii studiului.

El subliniază că orice decizie trebuie să țină cont de siguranța locuitorilor, economie, protejarea ecosistemului lagunar și conservarea patrimoniului cultural.

„Nicio măsură de adaptare nu poate susține Veneția așa cum o știm astăzi pe termen lung”, a avertizat acesta.

De ce crește nivelul apei

Veneția este vulnerabilă prin poziția sa într-o lagună puțin adâncă, unde mareele și vânturile puternice pot genera valuri de furtună. La nivel global, schimbările climatice accelerează fenomenul, prin topirea ghețarilor și dilatarea apei oceanice.

În plus, orașul se scufundă treptat, cu aproximativ 1 milimetru pe an, din cauza mișcărilor naturale ale solului. Iar fenomenul este agravat constant de activitățile umane.

Cazul Veneției este considerat un semnal de alarmă pentru alte zone de coastă joase, precum Maldive sau Țările de Jos. Pe măsură ce nivelul mării continuă să crească, experții spun că astfel de decizii dificile vor deveni inevitabile.

Pentru Veneția, însă, miza este una uriașă: nu doar supraviețuirea unui oraș, ci conservarea unuia dintre cele mai valoroase simboluri culturale ale lumii.