În luna iunie 2022, am asistat la începutul unui fenomen mai rar întâlnit în economia moldovenească – populația a consumat mai puțin decât anul trecut, dar a cheltuit mai mulți bani. Constatările se regăsesc în analiza economistului Veaceslav Ioniță ”O nouă fațetă a crizei: cheltuielile populației cresc, iar consumul real scade”.

Astfel, în iunie cetățenii Republicii Moldova au plătit pentru bunurile procurate din rețele de comerț 8 miliarde lei sau cu 25% mai mult decât anul trecut, însă au venit acasă cu mai puține produse – în scădere cu 4,1%.

Potrivit expertului, la începutul verii cheltuielile moldovenilor au crescut cu 25%, iar veniturile au înregistrat o creștere sub 15%. Diferența a fost acoperită din economiile oamenilor, împrumuturile luate și de banii trimiși de rude de peste hotare.

”Urmează lunile de iarnă, când cheltuielile pentru resursele energetice vor fi estimativ 16-20 miliarde lei, în loc de 3,5-4,5 miliarde lei pe sezon, cum a fost în ultimii 10 ani. Astfel populația va trebui să-și reducă alte cheltuieli pentru a procura gaz, lemne, cărbune și să plătească pentru agentul termic. Aceasta înseamnă că populația va direcționa pentru căldură pe timp de iarnă circa 15 miliarde lei în plus, care în loc să fie taxați obișnuit cu 20% TVA, vor fi taxați cu doar 8% TVA. Ratările bugetului de stat de la scumpirea resurselor energetice doar din TVA pentru sezonul 2022/23 se vor ridica la cel puțin 1,5 miliarde lei”, mai spune Ioniță.

Veaceslav Ioniță precizează că Moldova intră într-un cerc vicios:

1) populația este nevoită să se împrumute, pentru a-și menține consumul, dar oricum consumul este mai mic decât anul trecut
2) trecerea la produsele de prima necesitate, înseamnă plăți reduse de TVA și risc sporit de încasări sub nivelul planificat din TVA la bugetul de stat
3) riscurile veniturilor mai mici și deficitul de 20 miliarde lei a bugetului limitează capacitatea de intervenție a Guvernului.

”Unica soluție viabilă pentru 2022 este creșterea volumului de granturi obținute și majorarea substanțială a împrumuturilor externe, în condiția când Guvernul s-a dezis de împrumuturile interne”, mai spune expertul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cheltuielile moldovenilor #scumpiri Moldova #Veaceslav Ionita

Peste 68 de milioane de lei au fost investiți, în perioada 2022-2026, în lucrări de curățare, adâncire, decolmatare și amenajare a albiilor mai multor râuri din Republica Moldova. Intervențiile au fost realizate pe râurile Răuțel, Botna, Bîc, Răut și Lăpușna, iar pe unele sectoare lucrările continuă.

Pe râul Răuțel, în raionul Fălești, au fost efectuate lucrări de decolmatare și regularizare pe un sector de 6,5 kilometri, în hotarele UTA Răuțel.

Intervenții importante au fost realizate și pe râul Botna. În raionul Căușeni, albia a fost curățată și adâncită pe o lungime de 6,1 kilometri, iar în perimetrul localităților Zaim, Căușeni, Cîrnățeni, Plop-Știubei și Chircăiești au fost decolmatați alți 19 kilometri de râu.

În raionul Ialoveni, lucrările au cuprins un sector de 24 de kilometri, în hotarele localităților Ulmu, Văsieni, Ruseștii Noi, Bardar, Pojăreni, Costești, Zâmbreni și Horești, între lacurile de acumulare Costești și Ulmu. Pe un alt sector de 15 kilometri, dintre lacurile de acumulare Costești și Răzeni, lucrările sunt în desfășurare.

Pe râul Bîc continuă lucrările de curățare și adâncire a albiei pe un sector de 11 kilometri, între orașul Strășeni și lacul de acumulare Ghidighici. Intervențiile sunt planificate pentru perioada 2025-2026.

Și pe râul Răut se desfășoară lucrări de decolmatare, pe un sector de 10,5 kilometri, de la hotarele UTA Băhrinești până la lacul de acumulare Florești. Acestea urmează să fie finalizate în perioada 2025-2026.

Pe râul Lăpușna au fost efectuate lucrări de curățare și adâncire a albiei pe o lungime de 15 kilometri, de la lacul de acumulare Mingir până la râul Prut.

Autoritățile anunță că lucrările de amenajare și protecție a resurselor de apă vor continua. În perioada următoare sunt planificate noi intervenții pe sectoare ale râurilor Cogîlnic, Lăpușna, Botna, Ciulucul Mare și Tigheci.

Prin aceste proiecte, autoritățile urmăresc îmbunătățirea gestionării cursurilor de apă, protejarea resurselor de apă și reducerea riscului de inundații pentru localitățile și terenurile din apropierea râurilor.