Scabia, în termeni populari râia, o afecțiune provocată de acarieni aproape invizibili cu ochiul liber, îi alarmează pe medicii din Marea Britanie care au constatat o dublare a numărului de cazuri în luna noiembrie a anul 2023. Aceștia se tem anul 2024 va duce o nouă creștere a cazurilor.

În timp ce anul precedent a fost marcat de invazia de căpușe de pat, se pare că 2024 aduce în prim-plan o nouă amenințare – scabia care provoacă o erupție cutanată, adesea diagnosticată greșit și tratată incorect.

Scabia a înregistrat o creștere semnificativă în Marea Britanie începând din iulie, în contextul unei penurii de opțiuni de tratament datorată războiului dintre Rusia și Ucraina, arată Metro.

Rata cazurilor a fost dublă față de media sezonieră în noiembrie, cu aproape trei cazuri la 100.000 de persoane. Potrivit Colegiului Regal al Medicilor Generaliști, în 2018-19 erau înregistrate 1,4 cazuri la 100.000 de persoane.

Ce cauzează scabia

Randall Higgins, farmacist și specialist în îngrijirea pielii, explică faptul că scabia este o afecțiune a pielii declanșată de acarieni minusculi care sapă și depun ouă sub piele. Acești acarieni, cunoscuți sub numele de Sarcoptes scabiei, fac parte din familia arahnidelor și preferă să se hrănească de la animale precum câinii sau oile. Cu o lungime de doar 0,4 milimetri, acești acarieni sunt aproape invizibili cu ochiul liber.

Care sunt simptomele scabiei

Simptomele nu sunt cauzate de deplasarea acarienilor, cu toate că doar gândul la râie îți provoacă mâncărimi. Pielea reacționează alergic la ouăle și fecalele depuse de acarieni în timp ce aceștia sapă sub piele. Acestea pot provoca o erupție cutanată cu mâncărimi îngrozitoare care apare după câteva săptămâni.

Zonele roșii pot evolua în impetigo, o boală bacteriană a pielii cu leziuni purulente, iar mâncărimea nocturnă este obișnuită. Locurile în care apar aceste erupții variază în funcție de vârstă.

Ce este „scabia crustoasă”

Persoanele cu un sistem imunitar slăbit pot dezvolta scabie crustoasă, denumită anterior scabie norvegiană. Acest lucru se întâmplă atunci când sistemul imunitar al unei persoane nu poate ține pasul cu numărul mare de acarieni care au infestat corpul. În cazurile tipice de scabie, o persoană poate găzdui câteva zeci de acarieni, în timp ce în cazurile de scabie crustoasă, aceștia pot ajunge la sute sau chiar milioane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cum se transmite scabia

Acarianul microscopic este de obicei transmis prin contact direct și prelungit piele-pe-piele, precum în timpul actului sexual sau atunci când locuiți cu cineva. De asemenea, se poate transmite prin intermediul hainelor, lenjeriei de pat sau prosoapelor contaminate utilizate de o persoană infestată.

Scabia afectează doar anumite persoane?

Dr. Tess McPherson, de la Asociația Britanică a Dermatologilor, subliniază că oricine poate contracta scabia și că aceasta nu este cauzată de lipsa de igienă. Există o stigmatizare în jurul scabiei, ceea ce poate duce la faptul că oamenii nu își informează contactele sau nu caută ajutor. Există o îngrijorare semnificativă că scabia se poate răspândi în rândul persoanelor în vârstă din comunitățile de pensionari, căminele de bătrâni și facilitățile de îngrijire extinsă.

Cum știu cu certitudine că am scabie

Deși scabia poate părea similară altor boli de piele, cum ar fi eczema, semnul caracteristic este prezența unuia sau mai multor tunele în piele care arată ca niște umflături sau linii ridicate. Diagnosticarea scabiei este simplă, deoarece medicii pot lua o scobitură dintr-o leziune și o pot examina sub microscop pentru a verifica prezența acarienilor, ouălor sau fecalelor.

Cum scapi de râie

Higgins subliniază că scabia este tratabilă și recomandă ca oricine este afectat de mâncărimi să consulte imediat un medic de familie. Substanțe chimice naturale din plante, precum permetrinul și malationul, sunt cele două medicamente principale utilizate pentru tratarea scabiei, însă războiul dintre Rusia și Ucraina a cauzat o penurie a ambelor elemente.

Cremele cu permetrin sunt aplicate pe întreg corpul, inclusiv în zona inghinală și între degetele de la mâini și de la picioare. Cremele anti-mâncărime, cum ar fi loțiunea cu calamină și antihistaminicele, pot alina simptomele pe măsură ce pielea se vindecă în două până la patru săptămâni după tratament.

Pentru cei care suferă de forma crustoasă, medicul poate prescrie medicamentul oral ivermectin, cu o a doua doză administrată aproximativ două săptămâni mai târziu. Atât Higgins, cât și Dr. McPherson sunt de acord că, pentru a se asigura că toți acarienii au dispărut definitiv, toată lumea, de la membrii aceleiași gospodării și partenerii sexuali până la rezidenții și lucrătorii din căminele de bătrâni, trebuie să fie tratați.

Scabia poate părea o afecțiune înfricoșătoare, cauzată de ceva ce îți face pielea să se miște literalmente. Cu toate acestea, soluția, conform lui Higgins, este destul de simplă: „A fi diagnosticat și tratat corespunzător pentru scabie ajută rapid la rezolvarea simptomelor și previne răspândirea.”

#Marea Britanie #razboi #Rusia #scabia #Ucraina

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.