Premierul britanic, Rishi Sunak, a declarat luni că planul său de a reduce numărul imigranţilor ilegali care sosesc în Marea Britanie cu ambarcaţiuni de mici dimensiuni a dus la scăderea numărului traversărilor Canalului Mânecii cu 20%, notează Digi24.

La preluarea mandatului de premier în octombrie 2022, Sunak s-a angajat să „stopeze bărcile” cu migranţi, aceasta fiind una dintre cele cinci promisiuni ale sale. Totuși, Partidul Conservator l-a criticat pentru lentoarea acţiunilor incluse în acest plan.

„La cinci luni de când am lansat planul, traversările pe Canalul Mânecii au scăzut cu 20% comparativ cu anul trecut. Planul funcţionează”, a spus şeful guvernului de la Londra într-o conferinţă de presă desfăşurată în sudul Angliei, adăugând că va fa depune efort pentru a se asigura că parlamentul va adopta o nouă lege privind imigraţia.

Pe de altă parte, Rishi Sunak a spus că acordul cu Albania a condus la scăderea numărului de migranţi albanezi ajunşi în Regatul Unit.

„Avem acum 1 800 de migranți returnaţi către Albania în numai şase luni. Am pornit de la acceptarea unui albanez din cinci cazuri de azil şi acum am ajuns la un caz din 50. De la începutul anului, numărul albanezilor sosiţi în mici ambarcaţiuni s-a redus cu aproape 90%”, a explicat Sunak.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Guvernul conservator s-a angajat să reducă factura anuală pentru cazarea solicitanților de azil la hotel (în valoare de 2,6 miliarde de euro), prin folosirea unor instalaţii precum baze militare dezafactate sau barje la chei.

Sunak a precizat că o primă barjă cu o capacitate de 500 de locuri urmează să sosească în săptămânile următoare. Guvernul britanic va folosi alte două barje, cu o capacitate suplimentară de 1 000 de locuri.

Totodată, premierul Marii Britanii a mai spus că vor fi utilizate și două instalaţii pe uscat, în vederea cazării a 3 000 de persoane, până în toamnă. Când va fi posibil, migranţilor li se va cere să împartă camere de hotel cu alţi imigranţi, tot pentru a face economie.

„Şi le spun migranţilor care protestează că este mai mult decât drept. Dacă veniţi aici ilegal pentru a scăpa de moarte, tortură sau persecuţie, va trebui să împărţiţi o cameră de hotel plătită de contribuabili”, a mai spus liderul britanic.

#criza #Marea Britanie #migranți ilegali #Rishi Sunak

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.