Conform unui nou raport, cele mai mari companii de produse alimentare și băuturi din lume vând, în medie, produse mai puțin sănătoase în țările cu venituri mici decât cele pe care le vând în țările cu venituri mari. S-a constatat că, în cazul a 30 de companii, produsele vândute în țările cu sărace au obținut scoruri mai mici decât cele vândute în țările cu venituri mari în cadrul unui sistem de clasificare prin stele dezvoltat în Australia și Noua Zeelandă.

În sistemul Health Star Rating, produsele sunt clasificate de la 5 la 5 în funcție de starea lor de sănătate, 5 fiind cea mai bună, iar un scor mai mare de 3,5 fiind considerat o alegere mai sănătoasă.

În țările cu venituri mici, portofoliile multinaționalelor au obținut o notă de 1,8 în acest sistem. În țările cu venituri ridicate, unde au fost testate mai multe produse, acestea au fost de 2,3.

„Este o imagine foarte clară că ceea ce vând aceste companii în cele mai sărace țări din lume, unde sunt din ce în ce mai active, nu sunt produsele lor mai sănătoase. Este un semnal de alarmă pentru guvernele din aceste țări să fie vigilente”, a declarat Mark Wijne, director de cercetare.

Este pentru prima dată când indicele a împărțit evaluarea în țări cu venituri mici și țări cu venituri mari.

Autorii studiului susțin că indicele este important deoarece „alimentele ambalate joacă un rol din ce în ce mai important în criza obezității, care este acum un fenomen global”.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, mai mult de un miliard de oameni din întreaga lume suferă de obezitate. Banca Mondială estimează că 70% dintre persoanele care sunt supraponderale sau obeze trăiesc în țări cu venituri mici și medii.

„Ne-am angajat să ne creștem vânzările de alimente mai nutritive, precum și să îndrumăm oamenii către diete mai echilibrate”, a declarat un purtător de cuvânt al Nestle, adăugând că fortifică, de asemenea, produsele pentru a ajuta la eliminarea deficitelor de nutrienți în țările în curs de dezvoltare.

Un purtător de cuvânt al PepsiCo a refuzat să comenteze.

Anul trecut, compania a stabilit noi obiective pentru a reduce sodiul din chipsurile sale și pentru a adăuga ingrediente precum cereale integrale în produsele sale alimentare.

„Recunoaștem că există întotdeauna mai multe de făcut, atât la nivel de afaceri, cât și la nivel de industrie”, a declarat Isabelle Esser, director de cercetare, calitate și siguranță alimentară la Danone, care a fost cel mai performant din indice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#produse #saracie #țări sărace

Premierul Vasile Tofan susține că Republica Moldova a pus presiune pe partea ucraineană pentru a asigura un debit mai mare de apă pe Nistru, în condițiile în care nivelul lacului de acumulare Novodnestrovsk a ajuns la un prag critic. Potrivit premierului, de aproape două luni, Ucraina eliberează în aval 25–30 de metri cubi de apă, deși, în aceeași perioadă, în lac intră un volum mai mic de apă.

„Am forțat partea ucraineană să ne dea mai multă apă decât primeau ei din acumularea în lacul Novodnestrovsk”, a declarat Tofan în cadrul unei conferințe de presă.

Premierul a explicat că nivelul apei în lac a coborât până la 111 metri, în condițiile în care nivelul normal este de aproximativ 122 de metri. Potrivit lui Tofan, această situație generează deja riscuri tehnologice pentru infrastructura hidrotehnică ucraineană

„Partea ucraineană ne-a dat detalii tehnice, inclusiv despre riscurile tehnogene pe care și le-au asumat aducând nivelul atât de jos, la 111 metri”, a spus premierul.

Tofan a ținut să clarifice și situația pragului de 102 metri, despre care spune că a fost prezentat drept nivelul-limită.

„102 metri, trebuie să înțelegem, la stația de la Novodnestrovsk, înseamnă punctul mort, când apa nu mai curge. Asta înseamnă că apa a ajuns la un nivel în care deja tehnic nu mai poate curge gravitațional la vale”, a explicat acesta.

Premierul susține însă că riscurile majore apar înainte de atingerea acestui nivel, iar pragul de 111 metri este deja unul critic. În acest context, șeful Guvernului spune că prioritatea imediată este menținerea alimentării cu apă a localităților, în special a municipiului Chișinău și a stațiilor de captare de la Coșernița și Cosăuți.

„Dacă un oraș mare ca Chișinău, care are aproape un milion de oameni, o să rămână fără apă potabilă în robinete și fără canalizare, va fi o catastrofă ecologică”, a avertizat Tofan.

Premierul a precizat că autoritățile au oferit deja pompe suplimentare și au solicitat sprijinul României și al altor state pentru trimiterea unor echipe de ingineri.

„Poți să ai toate pompele din lume, dar dacă nu le poți trage linie de înaltă electricitate, dacă nu poți să le faci să capteze apa de o manieră eficientă, mai ales că lucrăm cu tehnologii construite în anii ’60, stația asta de captare, care nu a fost modernizată”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, autoritățile vor să evite ca problema alimentării cu apă să ajungă într-o situație de criză, iar menținerea accesului la apă trebuie să rămână „focusul principal” al Guvernului.

Republica Moldova a instituit o stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie 2026.