Guvernul marocan a anunţat redeschiderea din 7 februarie a spaţiului aerian al ţării pentru zborurile internaţionale, după ce la 29 noiembrie 2021 decisese închiderea lui din cauza apariţiei variantei Omicron a coronavirusului, transmite vineri AFP.

„Această decizie intervine în conformitate cu dispoziţiile juridice referitoare la gestionarea stării de urgenţă sanitară şi în urma recomandărilor comisiei ştiinţifice şi luând în considerare evoluţia situaţiei epidemiologice”, precizează un comunicat citat de agenţia marocană MAP.

Măsurile de la posturile de frontieră şi condiţiile ce le vor fi cerute călătorilor sunt examinate de o comisie tehnică şi vor fi anunţate la o dată ulterioară, menţionează comunicatul.

Totodată, Guvernul a decis joi, 27 ianuarie, prelungirea stării de urgenţă sanitară, în vigoare din 2020 pe tot teritoriul, până la 28 februarie.

Închiderea frontierelor a dat o grea lovitură industriei de turism, hoteluri şi restaurante, un sector vital pentru economia regatului, şi a suscitat vii proteste în diaspora marocană.

În ciuda anunţării unui plan de 190 milioane de euro de susţinere a turismului, operatorii din acest sector au manifestat miercuri pentru a cere redeschiderea frontierelor.

Deşi vârful contaminărilor cu Omicron pare să fi fost atins în săptămâna 17-23 ianuarie, autorităţile se tem de o creştere a internărilor la terapie intensivă.

Regatul maghrebian, cu o populaţie de 36 milioane de locuitori, mizează pe campania de vaccinare şi pe „solidaritatea naţională” pentru a aduce sub control epidemia. Peste 23 milioane de persoane au primit o a doua doză de vaccin, dar obiectivul autorităţilor este să vaccineze 80% din populaţie, adică în jur de 30 milioane, cu doze de la Sinopharm şi Pfizer/BioNTech.

Joi, 27 ianuarie, regele Mohammed VI a inaugurat la Benslimane, în regiunea Casablanca, şantierul construcţiei unei fabrici de vaccinuri anti-COVID, SENSYO Pharmatech, unde producţia ar urma să înceapă în luna iulie.

Fabrica, realizată în parteneriat cu firma suedeză Recipharm, „va permite asigurarea autosuficienţei regatului în materie de vaccinuri”, indică MAP.

Obiectivul este de a fabrica între 2022 şi 2025 „substanţa activă a peste 20 de vaccinuri şi produse bioterapeutice, dintre care trei vaccinuri împotriva coronavirusului, acoperind peste 70% din nevoile regatului şi peste 60% din cele ale Africii”.

Marocul a început deja producţia lunară a peste 3 milioane de doze din vaccinul chinezesc Sinopharm, aceasta urmând a fi majorată treptat până la 20 milioane la sfârşitul anului.

#COVID-19 #Maroc #stare de urgenta #turism

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.