Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Martorul-cheie al procurorilor în dosarul „Energocom”, audiat: Jumătate din bani s-au dus la Plahotniuc

10 Apr. 2023, 18:09
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
10 Apr. 2023, 18:09 // Economie //  Elena Putregai

50% din banii în exces adunați de la consumatori printr-o schemă de achiziții de curent electric la prețuri umflate, în 2008, au ajuns la Vladimir Plahotniuc, a spus principalul martor al acuzării, Sergiu Tofilat, la noi audieri în dosarul „Energocom”, în care este judecat fostul președinte de țară, socialistul Igor Dodon, transmite Radio Europa Liberă.

Vorbind la Judecătoria Buiucani, pe 10 aprilie, Tofilat care este vicepreședinte al Partidul Schimbării, a dezvăluit informații până acum necunoscute, pe care le-a obținut pe când era consilier pe probleme energetice al președintei Maia Sandu, în 2020-2021. Atunci, administrația prezidențială a primit o notă confidențială de la Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (SPCSB), informând că banii adunați de o firmă intermediară ungară prin presupusa schemă a prețurilor umflate, erau transferați ulterior unei companii offshore.

„Jumătate din sumă a fost transferată către o companie offshore controlată de tovarășul Plahotniuc. Am transmis această notă informativă procuraturii”, a spus Tofilat.

El a explicat că, înainte să transmită procurorilor o informație la care a avut acces în calitate de consilier prezidențial, a solicitat și opinia conducerii SPCSB, ajungând la concluzia că poate divulga partea despre presupusa implicare a lui Plahotniuc, întrucât aceasta ar fi informație de interes public. Adițional, a pus-o la curent și pe președinta Sandu.

Ședința de judecată din 10 aprilie a fost consacrată integral audierii acestui martor-cheie, în timp ce fostul președinte Dodon a urmărit dezbaterile în persoană, în sala procesului, alături de avocații săi.

Sergiu Tofilat este și autorul denunțului împotriva lui Igor Dodon, de la care a pornit investigația. El a reamintit la audieri că a făcut denunțul în urma unei investigații jurnalistice despre faptul că, în 2008, Republica Moldova ar fi achiziționat energie electrică din Ucraina la prețuri exagerate, cu ajutorul unui intermediar din Ungaria. Potrivit calculelor lui Tofilat, prețul total al energiei electrice achiziționate prin intermediar a fost umflat artificial cu 14,5 milioane de dolari. În iulie 2008, ANRE a majorat tariful la energie electrică cu 12%.

„Această diferență a fost pusă în spatele consumatorilor, inclusiv a întreprinderilor de stat și a onoratei instanțe”, a spus Tofilat.

Ca ministru al Economiei la acea vreme, Igor Dodon a făcut parte din delegația care a negociat cu Ucraina, în 2008. Tot ministerul Economiei controla și compania Energocom. Prin urmare, Tofilat consideră că Dodon a fost cel care a fost responsabil de faptul că Moldova a cumpărat energie electrică la un preț umflat.

Dosarul „Energocom” este primul intentat fostului președinte Igor Dodon. Ancheta a început în 2021, iar în toamna anului 2022, cazul a fost deferit justiției. Potrivit calculelor procurorilor, prejudiciul cauzat prin schema de achiziții de energie electrică la prețuri umflate s-a ridicat la aproape 124 milioane de lei (sau aproape 12 milioane de dolari, la cursul din 2008). Fostul președinte a fost trimis pe banca acuzaților în alte două dosare și mai este cercetat în câteva.

În dosarul „Energocom”, Igor Dodon a pledat nevinovat. El crede că este urmărit penal din motive politice.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.