Forțele ruse i-au capturat pe soldatul ucrainean Iuri Kuzminski și pe camarazii săi de pe Insula Șerpilor pe 24 februarie 2022. În cele 9 luni în care s-a aflat în captivitate, Kuzminski spune că a fost torturat și bătut în mod regulat. El susține că forțele speciale ruse îl vânau pe soldatul ucrainean care a rostit fraza sfidătoare ce devenise virală și un slogan popular în țară, transmite Radio Europa Liberă.

Sursa citată a vorbit cu tânărul de 21 de ani Kuzminski despre perioada în care a fost ținut captiv de ruși.

Yuri Kuzminski era staționat pe Insula Șerpilor pe 24 februarie 2022, când forțele Rusiei au atacat. Roman Hribov, unul dintre grănicerii ucraineni aflați pe insulă, a rostit celebrul îndemn „Navă rusească, du-te dracu!” (limbaj adaptat).

Inițial, cei 13 grăniceri de pe insulă au fost declarați morți pentru că au refuzat să se predea, inclusiv președintele Volodimir Zelenski vorbind despre moartea lor. „(Forțele ruse) au spus ceva asemănător cu: «Fie ieși pe ponton, ori forțele aeriene vor relua loviturile asupra voastră. Nu aveam unde să ne ascundem și rămâneam fără muniție”, a spus Kuzminski.

Ulterior s-a aflat că, de fapt, grănicerii au supraviețuit și au fost luați prizonieri și duși în Rusia. Kuzminski spune că a fost bătut și torturat în mod regulat.

„Ofițeri Spețnaz (Forțele speciale ruse) se opreau des în dreptul (celulei noastre). Ne loveau sau electrocutau la organele genitale fără motiv. M-au lovit cu un baston la spate. Am avut probleme la spate ulterior. Au urmat încă 20 de lovituri cu bastonul. După aceea, au pus bastonul deoparte și m-au electrocutat la picioare și la mâini, pe spinare și gât”.

Kuzminski s-a confruntat cu interogări repetate. El spune că forțele ruse voiau să-l găsească pe soldatul care a spus celebra frază.

„La centrul de detenție de dinainte de proces, am trecut prin mai bine de 8 interogări în 6 săptămâni. La fiecare interogare mă întrebau: «Cine a spus (navei să se ducă dracu)? Îl căutau de multă vreme. Însă nu l-au găsit. Le-am spus că era vorba de grăniceri. Ofițerul FSB a spus: «Chiar așa?». Am spus «Da». El a spus «Dar grănicerii spun că au fost cei din marină». Le-am spus: «Nu știu. Nu am văzut și nu am auzit nimic». Pe unii i-au înregistrat pentru a le analiza vocile”, a afirmat soldatul.

Kuzminski a aflat despre viralizarea înregistrării doar după ce a fost eliberat.

„Am fost șocați. Când am văzut ce reușise fraza, am fost fericiți și șocați că chiar și în situația în care ne aflam, am reușit să contribuim într-un fel”.

Kuzminski a fost eliberat în urma unui schimb de prizonieri care a avut loc în noiembrie 2022.

„Au fost lacrimi de bucurie, când totul în sfârșit se încheiase. Acesta este momentul pe care l-am visat în fiecare noapte”, a declarat tânărul.

El suferă de traume fizice și mentale de pe urma perioadei în care a fost ținut închis de ruși. Momentan trece printr-un program de reabilitare. În ciuda acestor provocări, Kuzminski spune că vrea să se întoarcă la serviciul militar. Răspunsul lui Hribov la solicitările marinei ruse de a se preda s-a viralizat și a devenit un simbol pentru ucraineni, fiind inclusiv reprezentat printr-un timbru poștal de colecție, care a fost făcut de statul ucrainean.

#Insula Șerpilor #navă rusească

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.