Pasagera din taxiul implicat în accidentul de pe bd. Traian a relatat pentru Realitatea că șoferul voia să se întoarcă. În momentul manevrei, conducătorul nu a cedat vehiculului care venea din sens opus.

Tânăra, dar și un alt pasager din al doilea vehicul, au ajuns la spital. Conform ei, este vorba de șoferul din Alfa Romeo, care a suportat leziuni la mână.

Femeia susține că s-a născut în cămașă, deoarece s-a ales doar cu câteva traumatisme, iar medicii anticipează că se va face bine în câteva zile. Ea a reușit să iasă din mașină, iar la scurt timp automobilul a fost cuprins de flăcări. Șoferul a stins focul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Veneam obosită de la serviciu. De regulă, întoarcerea se făcea pe Decebal și mergeam pe Dacia, dar șoferul de taxi a decis să se întoarcă pe bulevardul Traian. A început manevra și am văzut cum în întâmpinare vine altă mașină. Am încremenit de frică. Lovitură, mașina a fost întoarsă la 360 de grade. Unica dorință atunci era să supraviețuiesc. Din reflex, am deschis ușa și am ieșit. Mașina s-a aprins din față. Taximetristul a ieșit și a stins-o. La acel moment, m-am îndepărtat la vreo 200 de metri”.

Acum pasagera este în căutarea unui avocat, pentru a soluționa problemele cu firma de taxi. În același timp, ea spune că este recunoscătoare medicilor de pe ambulanță, care au susținut-o până a ajuns la Spitalul de urgență.

În noaptea de marți spre miercuri, un taxi a fost implicat într-un grav accident în sectorul Botanica al Capitalei. Conform Poliției, un Alfa Romeo și o Skoda s-au tamponat, iar două persoane au ajuns la spital.

VIDEO Grav accident rutier cu implicarea unui taxi, în capitală

#accident #Bd Traian #marturii #taxi #victima

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china