Republica Moldova ocupă locul 40 anul acesta la capitolul libertății presei, din totalul celor 180 de poziții ale Indexului mondial al libertății presei 2022 lansat de Reporterii fără frontieră, în contextul Zilei Mondiale a Libertății Presei, sărbătorită anual la data de 3 mai.

Potrivit Indexului, libertatea presei din țara noastră s-a îmbunătățit anul acesta, comparativ cu anul 2021, când ocupa poziția 89 din 180, adică a coborât 49 de poziții, fiind cu două poziții „mai presus” decât libertatea presei din Statele Unite ale Americii, care ocupă poziția 42.

În raportul Reporterilor fără frontieră se precizează că, mass-media din Moldova este împărțită în tabere pro-ruse și pro-occidentale, iar „oligarhii și liderii politici influențează puternic pozițiile editoriale”.

Peisajul media din Republica Moldova redat de Reporterii fără frontiere

Mass-media este diversă, dar extrem de polarizată, ca și țara însăși, care este marcată de instabilitate politică și influență excesivă a oligarhilor. Mass-media majoră, precum TV6, NTV Moldova și Prime TV, sunt în mâinile liderilor politici. Imperiul media construit de fostul miliardar și șef al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc și-a pierdut influența, dar a fost înlocuit rapid de un nou holding legat de Partidul Socialiștilor pro-rus.

Contextul politic

Unele mass-media riscă să se ocupe de probleme care stânjenesc autoritățile, dar multe se limitează la a urma linia politică a partidului la care sunt afiliați. Până la suspendarea sa de către noua majoritate parlamentară în 2021, Consiliul Audiovizualului a acordat licențe de difuzare a rețelelor de televiziune legate de Partidul Socialiștilor, care retransmite tot mai mult propaganda produsă în Rusia.

Cadrul legal

Libertatea presei și dreptul la informare sunt garantate prin lege, iar bunele practici sunt încurajate de un cod de etică jurnalistic. Dar, în realitate, legile care guvernează sectorul sunt aplicate în mod arbitrar de către agențiile de reglementare orientate politic. Accesul la informații este subminat în mod regulat, iar procesele frivole (neserioase) pentru defăimare sunt frecvente.

Contextul economic

Companiile media cu legături strânse cu personalități politice și oligarhi puternici domină piața de publicitate, în detrimentul presei independente. Într-un mediu economic dificil, instituțiile media independente nu dispun de resurse și se confruntă cu dificultăți financiare. Drept urmare, ei se luptă să angajeze personal capabil să lucreze de calitate. Din această cauză, mulți caută sprijin de la donatorii străini.

Contextul socio-cultural

Mediul socio-cultural îi împiedică rareori pe jurnalişti să-şi facă treaba, însă unele subiecte – precum consecinţele crizei COVID-19 – sunt sensibile. Acoperirea acestor subiecte poate duce la autocenzură, precum și la disprețuirea mass-media pe motive etnice, religioase sau bazate pe gen.

Siguranță

Jurnaliştii sunt în mod regulat insultați şi intimidaţi de oficiali guvernamentali şi lideri politici. Militanții lor recurg adesea la hărțuirea cibernetică împotriva reporterilor considerați a fi inamici. Accesul jurnaliştilor în Transnistria, o provincie separatistă de Est susţinută de Rusia, necesită o acreditare specială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

presa

#Indexul mondial al libertatii presei #reporteri fara frontiera #SUA #Ziua Mondială a Libertatii Presei

Cel puțin 160 de persoane au murit în Nepal în urma inundațiilor fulgerătoare care au lovit miercuri mai multe regiuni ale țării. Alte sute de persoane sunt date dispărute, printre acestea numărându-se turiști și muncitori străini.

Viiturile au măturat localități întregi și au distrus drumuri și clădiri. Imagini publicate pe rețelele sociale surprind momentul în care localnicii, turiștii și muncitorii fug din calea torentelor. În unele zone, apa și noroiul au îngropat clădiri până la etajele superioare, iar vehiculele au fost acoperite de mâl și resturi.

Potrivit Consiliului pentru Turism din Nepal și informațiilor furnizate de ministerele de externe ale mai multor state, cel puțin 341 de cetățeni străini sunt dați dispăruți. Printre aceștia se numără cetățeni din Ucraina, Italia, Marea Britanie, Portugalia, Statele Unite, Africa de Sud, Japonia, Australia și Coreea de Sud.

De asemenea, 93 de cetățeni nepalezi sunt dați dispăruți. Din India, țară vecină, au fost raportate 142 de persoane dispărute.

Potrivit informațiilor disponibile, printre cetățenii străini dispăruți se află 34 de australieni, 53 de ucraineni, 12 britanici, 17 malaezieni, nouă sud-coreeni, cinci japonezi, patru sud-africani, câte doi italieni și portughezi și un cetățean olandez. Pentru alți 111 turiști dispăruți nu a fost stabilită încă naționalitatea.

Nepalul este o destinație importantă pentru turiști și alpiniști din întreaga lume, inclusiv pentru cei care ajung în regiunea Himalaya pentru expediții către Everest.

Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că, până în prezent, nu există informații despre cetățeni români dați dispăruți în urma inundațiilor.

Experții susțin că dezastrul ar fi fost provocat de prăbușirea unui ghețar în regiunea Himalaya, într-un context în care încălzirea climatică afectează tot mai mult ghețarii și stabilitatea zonelor montane.