Republica Moldova ocupă locul 40 anul acesta la capitolul libertății presei, din totalul celor 180 de poziții ale Indexului mondial al libertății presei 2022 lansat de Reporterii fără frontieră, în contextul Zilei Mondiale a Libertății Presei, sărbătorită anual la data de 3 mai.

Potrivit Indexului, libertatea presei din țara noastră s-a îmbunătățit anul acesta, comparativ cu anul 2021, când ocupa poziția 89 din 180, adică a coborât 49 de poziții, fiind cu două poziții „mai presus” decât libertatea presei din Statele Unite ale Americii, care ocupă poziția 42.

În raportul Reporterilor fără frontieră se precizează că, mass-media din Moldova este împărțită în tabere pro-ruse și pro-occidentale, iar „oligarhii și liderii politici influențează puternic pozițiile editoriale”.

Peisajul media din Republica Moldova redat de Reporterii fără frontiere

Mass-media este diversă, dar extrem de polarizată, ca și țara însăși, care este marcată de instabilitate politică și influență excesivă a oligarhilor. Mass-media majoră, precum TV6, NTV Moldova și Prime TV, sunt în mâinile liderilor politici. Imperiul media construit de fostul miliardar și șef al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc și-a pierdut influența, dar a fost înlocuit rapid de un nou holding legat de Partidul Socialiștilor pro-rus.

Contextul politic

Unele mass-media riscă să se ocupe de probleme care stânjenesc autoritățile, dar multe se limitează la a urma linia politică a partidului la care sunt afiliați. Până la suspendarea sa de către noua majoritate parlamentară în 2021, Consiliul Audiovizualului a acordat licențe de difuzare a rețelelor de televiziune legate de Partidul Socialiștilor, care retransmite tot mai mult propaganda produsă în Rusia.

Cadrul legal

Libertatea presei și dreptul la informare sunt garantate prin lege, iar bunele practici sunt încurajate de un cod de etică jurnalistic. Dar, în realitate, legile care guvernează sectorul sunt aplicate în mod arbitrar de către agențiile de reglementare orientate politic. Accesul la informații este subminat în mod regulat, iar procesele frivole (neserioase) pentru defăimare sunt frecvente.

Contextul economic

Companiile media cu legături strânse cu personalități politice și oligarhi puternici domină piața de publicitate, în detrimentul presei independente. Într-un mediu economic dificil, instituțiile media independente nu dispun de resurse și se confruntă cu dificultăți financiare. Drept urmare, ei se luptă să angajeze personal capabil să lucreze de calitate. Din această cauză, mulți caută sprijin de la donatorii străini.

Contextul socio-cultural

Mediul socio-cultural îi împiedică rareori pe jurnalişti să-şi facă treaba, însă unele subiecte – precum consecinţele crizei COVID-19 – sunt sensibile. Acoperirea acestor subiecte poate duce la autocenzură, precum și la disprețuirea mass-media pe motive etnice, religioase sau bazate pe gen.

Siguranță

Jurnaliştii sunt în mod regulat insultați şi intimidaţi de oficiali guvernamentali şi lideri politici. Militanții lor recurg adesea la hărțuirea cibernetică împotriva reporterilor considerați a fi inamici. Accesul jurnaliştilor în Transnistria, o provincie separatistă de Est susţinută de Rusia, necesită o acreditare specială.