Măsurile privind protecția femeilor împotriva violenței, monitorizare printr-o analiză globală

Moldova aplică trei măsuri specifice pentru protecția femeilor împotriva violenței și doar una pentru a asigura securitatea lor economică. Astfel, patru din nouă măsuri de răspuns ale Republicii Moldova la COVID-19, monitorizate prin intermediul analizei globale a răspunsului la COVID-19, iau în considerație dimensiunea de gen. Datele au fost prezentate printr-un instrument lansat în septembrie 2020 de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), UN Women și Laboratorul de cercetare a inegalității de gen (GIRL) de la Universitatea din Pittsburgh și actualizat cu noi măsuri în martie 2021.

Reducerea TVA pentru sectorul hotelier, al restaurantelor și cafenelelor țintește securitatea economică a femeilor din Moldova, deoarece activitățile de turism angajează de 2,2 ori mai multe femei decât bărbați.

Alte trei măsuri sensibile la gen adoptate de Moldova se referă la abordarea violenței împotriva femeilor:

În parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, UN Women a convocat primul dialog inter-ministerial al Consiliului privind eradicarea violenței împotriva femeilor în timpul pandemiei de COVID-19.
În cadrul aceluiași parteneriat, au fost distribuite materiale de informare privind serviciile disponibile pentru supraviețuitoarele violenței în familie la 1000 de beneficiare.
De asemenea, MSMPS întreprinde o evaluare rapidă a violenței în bază de gen, colectând date și informații despre necesitățile supraviețuitoarelor pe parcursul și după ce expiră starea de urgență, precum și evaluarea răspunsului sistemului la cazurile de violență bazată pe gen pe parcursul crizei de COVID-19.

Celelalte cinci măsuri care ar trebui să ia în considerație aspectele de gen sunt:

Modificarea articolelor cu privire la majorarea suportului financiar unic pentru beneficiarii de pensii și alocații sociale de stat mai mici de 3000 lei pe lună, de la 700 lei până la 900 lei de la 1 octombrie 2020.
Introducerea subvențiilor pentru companii legate de salarizare. Companiile care și-au sistat activitățile vor primi 100% din plățile legate de salarizare; cei care au continuat să activeze – 60% din plățile legate de salarizare.
Ajutorul minim de șomaj este stabilit la nivel de 2775 lei pe lună, în mare parte în beneficiul lucrătorilor migranți returnați și alte categorii potențial ineligibile, dar care devin eligibile pentru perioada de urgență, cu condiția procurării poliței de asigurare medicală (4056 lei pe an).
Creșterea permanentă a prestațiilor de asistență socială pentru familiile cu copii cu coeficient de echivalență per adult majorat pentru copii de la 50% la 75%.
Majorarea temporară a ajutorului social.

La nivel global, persistă discrepanțe în procesul de redresare economică care până acum au exclus în mare parte necesitățile specifice ale femeilor. Analiza PNUD-UN Women denotă că din martie 2021, doar 13% din 2280 de măsuri anti-COVID-19 fiscale, de protecție socială și de pe piața muncii țintesc securitatea economică a femeilor. Iar măsurile luate – transferurile de numerar și ajutoare alimentare care țintesc sau prioritizează femeile – au fost adesea la scară mică și temporare.

Analiza mai constată că doar 11% din măsurile de protecție socială sau conectare la piața muncii abordează activitățile neremunerate de îngrijire și muncă casnică, pe care și înainte de pandemie femeile le îndeplineau de trei ori mai mult ca bărbații.

Eforturile guvernelor de combatere a COVID-19 sub aspectul genului continuă să se concentreze mai mult pe abordarea creșterii violenței împotriva femeilor și fetelor în timpul pandemiei, potrivit analizei.

Deși acesta este un prim pas pozitiv, doar o treime din țări cu date disponibile au tratat serviciile cu privire la violența împotriva femeilor și fetelor ca parte integrantă a planurilor naționale și locale de răspuns la pandemie.

De notat că, în septembrie 2020, potrivit aceleeași analize globale, două din opt măsuri adoptate de Republica Moldova au fost considerate ca fiind sensibile la gen.

#violenta impotriva femeilor #analiza globala #Covid

Personalități din industria filmului și din televiziunea din Franța au spus că nu vor mai lucra cu actorul Gérard Depardieu, după ce un documentar a arătat imagini ale sexismului și comportamentului neadecvat al vedetei, care este în prezent anchetat oficial pentru viol.

Documentarul, Depardieu: The Fall of an Ogre (Gérard Depardieu: căderea căpcăunului), a fost difuzat joi seară, 7 decembrie curent, pe postul public France 2, după ce mai multe femei au făcut anterior acuzații împotriva lui Depardieu privind comportamente sexuale inadecvate, într-o investigație a site-ului Mediapart de anul trecut.

Documentarul a arătat imagini cu Depardieu într-o călătorie în Coreea de Nord în 2018, pentru a marca cea de-a 70-a aniversare a independenței statului. Actorul, care a călătorit la Phenian cu o echipă de televiziune și știa că este filmat, a făcut comentarii obscene femeilor și despre femei, a hărțuit sexual în mod repetat o traducătoare și a făcut comentarii cu tentă sexuale despre un copil de la un centru de echitație pe care l-a văzut călărind un cal. Vineri, filmarea a fost descrisă de membra parlamentului european, Manon Aubry, drept „abjectă”.

Fabien Onteniente, care a regizat filmul Disco, în care a jucat Depardieu, în 2007, a spus că nu va mai lucra niciodată cu actorul după ce a vizionat documentarul în care actrița Hélène Darras a susținut că a fost agresată de Depardieu pe platourile de filmare. Onteniente a spus: „Nu sunt valorile mele, nu este posibil să închizi ochii la acest tip de comportament inacceptabil”, a declarat Onteniente pentru canalul de știri FranceInfo. El a spus că a existat un tip de omerta în industria filmului franceză cu privire la violența sexuală, pentru că era un fel de magazin închis cu „multă negare”.

Darras a relatat că Gérard Depardieu a atacat-o pe platou.

„Se uita la mine de parcă aş fi o bucată de carne. Purtam o rochie foarte strâmtă, iar el m-a tras de talie, apoi şi-a pus mâna pe şoldurile şi pe fesele mele”, îşi aminteşte ea. „Mă întreabă dacă vreau să merg în cabina lui. Îi spuneam că nu, dar asta nu schimba faptul că, între duble, continua să mă pipăie”, a acuzat ea.

Ea a spus că a fost împietrită și nimeni de pe platou nu a reacționat. Ea a spus că nu a vorbit la momentul respectiv pentru că nu a vrut să fie „pe lista neagră la vârsta de 26 de ani”.

După ce a vorbit cu documentariştii în septembrie, ea a depus o plângere oficială la poliţie împotriva lui Depardieu.

Manuel Alduy, șeful departamentului de cinema și dezvoltare internațională pentru postul public France Télévisions, a declarat în documentar că a întrerupt orice proiect cu Depardieu. „Nu trebuie să-l sărbătorim pe Gérard Depardieu, pur și simplu nu este posibil”, a spus el.

Marc Missonnier, șeful sindicatului producătorilor de film din Franța, a spus despre comportamentul lui Depardieu față de femeile din industria filmului: „A existat o toleranță și a fost o greșeală”.