În cadrul unei conferințe de presă, Victor Koroli, director executiv al Alianței INFONET a declarat că din 23 de concurenți electorali care participă la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, doar doi concurenți au elaborat și publicat materiale în limbajul Braille, accesibil persoanelor cu dizabilități de vedere. În context, e vorba de Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Unității Naționale. PAS este singurul partid care a desfășurat o întâlnire cu alegătorii nevăzători.

Potrivit lui Victor Koroli, numai 7-8 concurenți electorali au în platforma lor informații generale despre accesul persoanelor cu nevoi speciale la educație de calitate, angajarea persoanelor cu dizabilități, mărimea indemnizației și a pensiei de dizabilitate. Platformele electorale ale PAS și Blocului „Renato Usatîi” sunt cele mai bune în ceea ce privește incluziunea persoanelor cu dizabilități, a precizat directorul executiv al Alianței INFONET.

„Partidele ar fi trebuit să distribuie și materiale audio privind platforma lor electorală, pentru ca informația să fie accesibilă și nevăzătorilor. E nevoie ca materialele să fie transmise și în limbaj mimico-gestual, ca acestea să fie înțelese de persoane care nu aud. La fel, e nevoie de informații ușor de citit și de înțeles pentru persoane cu dizabilități intelectuale”, a declarat Victor Koroli.

Totodată, Directorul Alianței INFONET, Victor Koroli, a remarcat că o problemă este și faptul că numai 1% dintre secțiile de votare din Republica Moldova sunt accesibile persoanelor cu nevoi speciale, iar 70% – complet inaccesibile.

În context, Eugeniu Rîbca, jurist, a menționat că este necesară modificarea legislației în vigoare, pentru ca partidele politice, la fel ca instituțiile statului, să fie obligate să ofere informații de interes public în limbaj accesibil și persoanelor cu dizabilități.

„Trebuie să reamintim că partidele politice nu sunt niște întreprinderi private, care se orientează spre profit, nu sunt nici pe departe instituții care utilizează doar bani din domeniul privat. Foarte multe partide în Republica Moldova beneficiază de finanțare de la bugetul de stat și acesta trebuie să fie un argument ca ele să fie obligate prin lege să ofere informații de interes public”, a conchis Eugeniu Rîbca.

#alegatori cu dizabilitati #incluziune sociala #IPN

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.