Fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, a cărui sănătate a fost fragilizată de două greve ale foamei, riscă să moară dacă nu va primi îngrijiri adecvate, au avertizat vineri medici care l-au examinat în închisoare.

Saakaşvili, în vârstă de 54 ani, a refuzat primă dată să se alimenteze timp de 50 de zile, apoi 20 de zile, pentru a denunţa trimiterea sa în închisoare în urma unei condamnări pentru abuz de putere.

Vineri, un grup de medici care l-au examinat pe Saakaşvili în închisoare au concluzionat că acesta suferă de encefalopatie Wernicke, o tulburare neurologică severă, de anorexie şi de stres post-traumatic.

Dacă fostul preşedinte nu va fi transferat de urgenţă într-un spital unde nu va mai fi supus unor „factori de stres”, riscă, potrivit medicilor, să dezvolte complicaţii neurologice care vor putea cauza disfuncţia mai multor organe şi conduce la un „rezultat fatal.

Autorităţile georgiene au minimalizat până acum preocupările exprimate de medici şi de susţinători ai fostului preşedinte pro-occidental.

Liderul partidului la putere „Visul georgian”, Irakli Kobahidze, a declarat în cursul săptămânii că Saakaşvili „nu este mulţumit de scăderea nivelului său de viaţă de când este încarcerat”.

„Nu trebuie decât să mănânce câteva ouă şi brânză proaspătă, şi totul va reintra în ordine”, a adăugat el.

Mihail Saakaşvili, care a condus Georgia din 2004 până în 2013, a fost arestat şi apoi închis în octombrie 2021 la revenirea în ţară după câţiva ani de exil.

Arestarea sa a exacerbat o criză politică izbucnită după alegerile legislative din 2020, câştigate la mică diferenţă de partidul la putere şi pe care opoziţia le-a considerat fraudate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fost președinte #Georgia #greva foamei #medici #Mihail Saakașvili

Statele Unite au anunțat miercuri, 26 august, că au dejucat o operaţiune de hacking chineză care se face vinovată de pătrunderea în sistemele Departamentului de Justiţie al SUA, NASA, Rezervei Federale, Senatului SUA şi ale altor agenţii guvernamentale sensibile, scrie Digi24.

Într-un comunicat, Departamentul de Justiţie a afirmat că a confiscat domeniile utilizate de două platforme de hacking, denumite „QScan” şi „QTRouter”, despre care a spus că au fost folosite în cadrul campaniei, relatează Reuters, citată de News.ro.

O declaraţie sub jurământ a identificat Departamentul Energiei al SUA, Departamentul Sănătăţii şi Serviciilor Sociale, Institutele Naţionale de Sănătate, precum şi patru companii neidentificate din Statele Unite şi Coreea de Sud printre victimele hackerilor.

Departamentul de Justiţie a declarat că platformele erau administrate de o firmă cu sediul în China, Nanjing Xinjiuwei Network Technology Company, printre clienţii căreia se numără, potrivit acestuia, agenţia civilă de informaţii a Chinei, Ministerul Securităţii de Stat şi armata sa, Armata Populară de Eliberare.

Reuters nu a putut identifica imediat datele de contact ale companiei Nanjing Xinjiuwei. Declaraţia sub jurământ mai precizează că infrastructura informatică a grupului a fost utilizată pentru a compromite infrastructura critică şi alte reţele sensibile din SUA şi din întreaga lume încă din cel puţin 2018.

Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns imediat la un mesaj prin care i se solicita un comentariu. Beijingul neagă în mod obişnuit orice responsabilitate pentru activităţile de hacking.

Experţii care urmăresc activitatea cibernetică chineză afirmă că antreprenorii privaţi efectuează în mod obişnuit intruziuni de mare amploare în numele diverselor agenţii guvernamentale chineze.

„În ultimul deceniu, numărul companiilor care oferă servicii ofensive de nişă a crescut exponenţial”, a declarat Dakota Cary, analist specializat în China la compania de securitate cibernetică SentinelOne.