Prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, a trădat memoria sutelor de mii de victime ale bombardamentelor americane asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki şi ar trebui să-şi facă seppuku în fața miniștrilor săi, afirmă Dmitri Medvedev, fostul preşedinte al Rusiei și actual vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.

Declarația sa vine în contextul vizitei în SUA a premierului japonez, unde cele două părți și-au reafirmat sprijinul reciproc. Pe canalul său de pe Telegram, Medvedev a calificat drept „o ruşine monstruoasă” declaraţia comună făcută cu o zi înainte de Kishida şi preşedintele american Joe Biden, conform căreia orice posibilă utilizare de către Rusia a unei arme nucleare în Ucraina „va constitui un act ostil împotriva întregii umanităţi, act ce nu va avea nicio justificare”.

Medvedev a declarat că nici măcar nu va comenta „paranoia privind planurile nucleare ale statului” rus.

„Şeful guvernului nipon, într-un înjositor extaz de vasal, spune minciuni despre Rusia, trădând amintea sutelor de mii de japonezi care au ars în rugul nuclear la Hiroshima şi Nagasaki. Kishida nu dă doi bani pe faptul că singura ţară care a făcut uz de armă nucleară au fost SUA. Iar singura victimă a fost propria lui patrie”, a afirmat Dmitri Medvedev.

În opinia fostului preşedinte rus, prim-ministrul Japoniei „ar fi trebuit să-i amintească despre acest lucru preşedintelui SUA şi să ceară scuze”.

„Dar nu, Kishida este doar un lacheu al americanilor. Iar slugile nu pot avea curaj. Nu ne rămâne decât să ne pară rău pentru japonezi”, a adăugat Medvedev.

Oficialul rus a descris în acest context metoda prin care premierul nipon ar putea să spele această ruşine, dar şi-a exprimat convingerea că această generaţie de vasali japonezi nu au noţiunea demnităţii.

„Până la urmă, o asemenea rușine poate fi spălată doar prin a comite seppuku în fața miniștrilor săi, când se întoarce”, a scris Dmitri Medvedev pe canalul său Telegram.

Preşedintele Joe Biden l-a întâmpinat pe prim-ministrul japonez Fumio Kishida la Casa Albă, salutând puterea alianţei lor şi rolul sporit pe care Japonia intenţionează să îl joace în menţinerea stabilităţii în regiunea Asia-Pacific.

Pe agenda discuţiilor cu liderul de la Casa Albă s-au aflat şi alte subiecte, precum războiul din Ucraina, consolidarea relaţiei bilaterale şi probleme legate de economie şi tehnologie. Dmitri Medvedev, care obişnuia să se prezinte ca un modernizator liberal în perioada în care a exercitat mandatul de preşedinte al Federaţiei Ruse (2008 – 2012), este în prezent unul din cei mai fervenţi susţinători ai războiului din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

El denunţă în mod regulat Occidentul, pe care îl acuză că vrea să divizeze Rusia în beneficiul Ucrainei. Medvedev a făcut cu regularitate în ultimele luni declaraţii agresive la adresa Occidentului şi a Ucrainei. El a atenţionat de mai multe ori că toate armele din arsenalul Moscovei, inclusiv armele nucleare strategice, ar putea fi folosite pentru a apăra teritoriile încorporate de Rusia de la Ucraina.

#Dmitri Medvedev

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.