Exponenți ai Partidului Socialiștilor ar face presiuni asupra unor membri ai Comisiei Electorale Centrale (CEC) pentru a obstrucționa activitatea acesteia în procesul de organizare a alegerilor parlamentare anticipate. Declarația a fost făcută astăzi de către deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Sergiu Litvinenco, în cadrul unei conferințe de presă.

Litvinenco afirmă că, prin aceste presiuni, PSRM ar încerca să deturneze desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate.

„Cunoaștem că exponenții „Grupării criminale Dodon-Plahotniuc-Șor” vin cu diferite oferte, presiuni pentru a obstrucționa activitatea Comisiei Electorale Centrale. Aceste presiuni și oferte nu sunt făcute către exponenții PSRM-ului în cadrul CEC, ci către alți membri ai Comisiei. Astfel, solicităm acestora să înceteze presiunile, iar CEC să activeze în continuare în conformitate cu legea și să nu se lase provocați presiunilor grupărilor criminale”, a spus deputatul PAS.

Precizăm că, actuala componență a CEC a fost votată de Parlament la 17 iunie 2016. Astfel, mandatul Comisiei Electorale Centrale expiră în iunie curent, chiar dacă în 2019 au fost operate unele modificări în componența CEC, după ce trei membri – președintele CEC, Alina Rusu, vicepreședintele Rodica Ciubotaru, și membrul Iurie Ciocan au depus cereri de demisie în semn de protest față de „imixtiunea politicului în activitatea Comisiei Electorale Centrale”.

Potrivit Regulamentului privind activitatea Comisiei Electorale Centrale, în cazul în care mandatul membrilor CEC expiră în cursul perioadei electorale, mandatul se relungește de drept până la finele acesteia, inclusiv până la intrarea în funcție a noii componențe, dar cu cel mult 90 de zile.

Din actuala componență a Comisiei Electorale Centrale fac parte următorii membri: Vadim Filipov, Andrei Volentir, Sergiu Gurduza, Vasile Gafton, Veaceslav Agrigoroae, Dumitru Pavel (numit în funcție de Parlament în iulie 2019, desemnat de Platforma DA), Maxim Lebedinschi (secretar CEC, votat de Parlament în iulie 2019, desemnat de PSRM), Vladimir Șarban (vicepreședinte) și Dorin Cimil (președinte CEC, votat de Parlament în iulie 2019, desemnat de PAS).

#alegeri #CEC #PSRM #Sergiu Litvinenco

O dronă turcă a pătruns în spaţiul aerian al Greciei şi a survolat un aeroport din estul ţării, necesitând intervenţia unei patrule de avioane de vânătoare F-16, a aflat vineri AFP din surse concordante.

„O dronă turcă a pătruns ilegal” în spaţiul aerian grec, în apropiere de Alexandroupolis (nord-est), „provocând mobilizarea imediată a forţelor aeriene”, a anunţat postul public de televiziune ERTnews. Solicitată de AFP, o sursă militară elenă a confirmat incidentul.

Aparatul „s-a deplasat către un punct situat în apropierea pistei de aterizare a aeroportului din Alexandroupolis, chiar în momentul în care un avion de linie încerca să decoleze”, afirmă ERTnews, considerând această situaţie „deosebit de îngrijorătoare”.

„Avioanele F-16 greceşti aflate în stare de alertă au decolat imediat şi, în câteva minute, s-au apropiat de drona turcă, procedând la identificarea şi interceptarea acesteia”, a relatat postul de televiziune, transmite News.ro.

Acţiunea avioanelor de luptă a avut ca rezultat îndepărtarea dronei din spaţiul aerian grec, ieşirea acesteia fiind înregistrată în regiunea insulei greceşti Samothraki, potrivit ERTnews.

Incidentul nu a afectat siguranţa zborului în cauză de pe aeroportul din Alexandroupolis, care, din precauţie, a folosit o altă pistă pentru a decola în mod normal către aeroportul internaţional din Atena.

„Nu este un incident grav”, a declarat pentru AFP sursa militară. Acesta se încadrează în categoria „incidentelor şi interceptărilor zilnice” efectuate de armata greacă, „fie în nord-estul, fie în sud-estul (Mării) Egee”.

Încălcările spaţiului aerian grec de către aeronave turce au redevenit o practică obişnuită în 2026, concentrându-se în Marea Egee şi fiind efectuate acum în special cu drone, potrivit datelor Ministerului Apărării.

De la zero încălcări turceşti în 2024, numărul acestora a crescut la 225 în 2025 şi la 433 în 2026 până la începutul lunii august, dintre care multe sunt efectuate acum de drone de diferite tipuri, înarmate şi neînarmate.

Autorităţile elene protestează în mod regulat faţă de aceste încălcări ale spaţiului aerian naţional.