Fosta cancelară a Germaniei, Angela Merkel, a afirmat că Polonia și statele baltice au contribuit indirect la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, prin opoziția lor față de o propunere europeană de dialog cu Vladimir Putin în 2021. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru podcastul maghiar de stânga Partizán, critic la adresa guvernului de la Budapesta, relatează presa de peste Prut.

„În iunie 2021, am simțit că Putin nu mai lua în serios Acordul de la Minsk și de aceea am dorit un nou format, în care să discutăm direct cu Putin în calitate de Uniune Europeană”, a declarat fosta cancelară.

Ea a precizat însă că planul a eșuat, deoarece nu a fost susținut de toate statele membre:

„Unii nu l-au susținut. Acestea au fost în primul rând statele baltice, dar și Polonia s-a opus. Aceste țări se temeau că nu vom avea o politică comună față de Rusia”, a adăugat Merkel.

Fosta lideră germană a mai spus că pandemia de COVID-19 a contribuit la deteriorarea comunicării între liderii europeni și Moscova, subliniind că „lipsa întâlnirilor față în față a împiedicat compromisul”.

Merkel și-a apărat, de asemenea, politica din perioada mandatului său față de Rusia, afirmând că Acordul de la Minsk a avut rolul de a stabiliza Ucraina și de a preveni un conflict deschis.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Declarațiile fostei cancelare au fost respinsе cu vehemență de liderii polonezi, care au negat orice vină în declanșarea războiului. Oficialii de la Varșovia au amintit că Rusia a comis deja acte de agresiune împotriva Ucrainei înainte de 2021, inclusiv anexarea Crimeei în 2014.

#Angela Merkel #Polonia #Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.