Merkel acuză Polonia și statele baltice că au contribuit indirect la atacul Rusiei asupra Ucrainei. Varșovia respinge acuzațiile

Fosta cancelară a Germaniei, Angela Merkel, a afirmat că Polonia și statele baltice au contribuit indirect la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, prin opoziția lor față de o propunere europeană de dialog cu Vladimir Putin în 2021. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru podcastul maghiar de stânga Partizán, critic la adresa guvernului de la Budapesta, relatează presa de peste Prut.

„În iunie 2021, am simțit că Putin nu mai lua în serios Acordul de la Minsk și de aceea am dorit un nou format, în care să discutăm direct cu Putin în calitate de Uniune Europeană”, a declarat fosta cancelară.

Ea a precizat însă că planul a eșuat, deoarece nu a fost susținut de toate statele membre:

„Unii nu l-au susținut. Acestea au fost în primul rând statele baltice, dar și Polonia s-a opus. Aceste țări se temeau că nu vom avea o politică comună față de Rusia”, a adăugat Merkel.

Fosta lideră germană a mai spus că pandemia de COVID-19 a contribuit la deteriorarea comunicării între liderii europeni și Moscova, subliniind că „lipsa întâlnirilor față în față a împiedicat compromisul”.

Merkel și-a apărat, de asemenea, politica din perioada mandatului său față de Rusia, afirmând că Acordul de la Minsk a avut rolul de a stabiliza Ucraina și de a preveni un conflict deschis.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Declarațiile fostei cancelare au fost respinsе cu vehemență de liderii polonezi, care au negat orice vină în declanșarea războiului. Oficialii de la Varșovia au amintit că Rusia a comis deja acte de agresiune împotriva Ucrainei înainte de 2021, inclusiv anexarea Crimeei în 2014.

#Angela Merkel #Polonia #Ucraina

Autoritățile anunță că reforma prin care unele școli cu puțini elevi vor fi reorganizate nu va însemna drumuri lungi pentru copii. Potrivit Ministerului Educației, 76% dintre elevii care vor fi transferați vor avea de mers mai puțin de 10 km până la noua școală. Doar 87 de elevi din toată țara vor parcurge distanțe mai mari de 15 km.

Reforma ar putea viza una sau două școli din fiecare raion, cu excepția câtorva raioane din nord, unde situația este mai complexă. Ministerul spune că în fiecare localitate trebuie să existe în continuare o școală primară și o grădiniță, iar elevii mai mari trebuie să învețe în școli mai bine dotate.

Părinții copiilor care vor fi transferați vor primi o alocație lunară de 1 000 de lei timp de doi ani, iar elevii vor beneficia de transport gratuit.

Proiectul de reformă prevede reorganizarea școlilor cu foarte puțini elevi:

cele cu mai puțin de 35 de elevi la gimnaziu vor deveni școli primare;
cele cu mai puțin de 30 de elevi vor deveni școli primare-grădinițe;
școlile primare-grădinițe cu mai puțin de 10 copii vor fi transformate în grădinițe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În total, ar putea fi reorganizate 73 de școli, adică aproximativ 6% din numărul total al instituțiilor. Reforma ar afecta 1 320 de elevi din cei peste 330 000 care învață în prezent în țară.

#reforma școlară #autobuz #elevi