Cel mai vechi strămoș cunoscut al omenirii mergea pe două picioare, dar încă se putea cățăra în copaci ca o maimuță, sugerează un studiu asupra unor oase vechi de 7 milioane de ani.

Cercetătorii au analizat fosilele de Sahelanthropus tchadensis, descoperite acum 21 de ani în deșerturile din Ciad, Africa centrală. La acea vreme, se spunea că descoperirea a avut „impactul unei mici bombe nucleare”, deoarece a împins linia ancestrală a hominizilor, care duce la Homo sapiens, cu un milion de ani în urmă.

Întrebarea dacă specia a mers în poziție verticală a rămas până curând fără răspuns. Acum, cercetătorii din Franța spun că sunt „destul de încrezători” că Sahelanthropus a fost într-adevăr biped.

Acești strămoși au fost hominizi, sau specii mai strâns înrudite cu oamenii decât cimpanzeii, și marchează o etapă timpurie a divergenței noastre evolutive, a spus Daniel Lieberman, profesor de biologie evolutivă umană și paleoantropolog la Universitatea Harvard, care nu a fost implicat în studiu.

Oasele brațelor și picioarelor analizate în acest studiu au fost găsite în Ciad în 2001, alături de un craniu aproape complet, se arată în studiu.

Totuși, nu este clar dacă provin de la aceeași persoană, a spus unul dintre autorii studiului, Guillaume Daver, profesor asistent de paleontologie la Universitatea din Poitiers.

Craniul este îndreptat în jos, acolo unde capul și măduva spinării se întâlnesc, o trăsătură care ar face mult mai dificil mersul în patru picioare. Analiza membrelor oferă și mai multe dovezi că hominizii mergeau pe două picioare acum aproximativ 7 milioane de ani.

„Este ceea ce a pus descendența umană pe o cale evolutivă separată de verii noștri, maimuțele”, a spus Lieberman.

Descoperirile recente confirmă ceea ce deja au sugerat studii mai vechi, dar fosilele din această perioadă sunt rare, așa că fiecare descoperire este o dovadă importantă.

„Este destul de puțin probabil ca strămoșul comun pe care îl împărtășim cu cimpanzeii să arate ca un cimpanzeu”, a explicat Franck Guy, cercetător la Universitatea din Poitiers, unul dintre autorii studiului.

Bipedismul a fost extrem de important pentru evoluția noastră, dar nu avea prea mult sens pentru strămoșii noștri. Mersul pe două picioare face ca un animal să fie mai lent, mai instabil și mai expus riscului de dureri de spate – niciun avantaj pentru supraviețuire.

„Trebuie să fi existat un avantaj foarte mare”, a spus Lieberman.

Oamenii de știință au o ipoteză despre ceea ce ar fi putut fi. Când căile evolutive ale oamenilor și ale cimpanzeilor s-au separat, clima Pământului se schimba și pădurile tropicale din Africa se destrămau, așa că strămoșii noștri au fost nevoiți să meargă mai departe pentru a găsi hrană, a spus el.

Ipoteza este că mersul pe două picioare le-a dat mai multă energie pentru a călători.

În anii 1870, Charles Darwin a ghicit că mersul pe două picioare a fost scânteia care a început evoluția oamenilor.

„Am dovedit că Darwin avea dreptate, ceea ce e minunat”, a conchis Lieberman.