Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

Mersul pe două picioare ar fi vechi de 7 milioane de ani. Un studiu care demonstrează că „Darwin avea dreptate”

28 Aug. 2022, 22:00
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
28 Aug. 2022, 22:00 // Life //  Realitatea.md

Cel mai vechi strămoș cunoscut al omenirii mergea pe două picioare, dar încă se putea cățăra în copaci ca o maimuță, sugerează un studiu asupra unor oase vechi de 7 milioane de ani.

Cercetătorii au analizat fosilele de Sahelanthropus tchadensis, descoperite acum 21 de ani în deșerturile din Ciad, Africa centrală. La acea vreme, se spunea că descoperirea a avut „impactul unei mici bombe nucleare”, deoarece a împins linia ancestrală a hominizilor, care duce la Homo sapiens, cu un milion de ani în urmă.

Întrebarea dacă specia a mers în poziție verticală a rămas până curând fără răspuns. Acum, cercetătorii din Franța spun că sunt „destul de încrezători” că Sahelanthropus a fost într-adevăr biped.

Acești strămoși au fost hominizi, sau specii mai strâns înrudite cu oamenii decât cimpanzeii, și marchează o etapă timpurie a divergenței noastre evolutive, a spus Daniel Lieberman, profesor de biologie evolutivă umană și paleoantropolog la Universitatea Harvard, care nu a fost implicat în studiu.

Oasele brațelor și picioarelor analizate în acest studiu au fost găsite în Ciad în 2001, alături de un craniu aproape complet, se arată în studiu.

Totuși, nu este clar dacă provin de la aceeași persoană, a spus unul dintre autorii studiului, Guillaume Daver, profesor asistent de paleontologie la Universitatea din Poitiers.

Craniul este îndreptat în jos, acolo unde capul și măduva spinării se întâlnesc, o trăsătură care ar face mult mai dificil mersul în patru picioare. Analiza membrelor oferă și mai multe dovezi că hominizii mergeau pe două picioare acum aproximativ 7 milioane de ani.

„Este ceea ce a pus descendența umană pe o cale evolutivă separată de verii noștri, maimuțele”, a spus Lieberman.

Descoperirile recente confirmă ceea ce deja au sugerat studii mai vechi, dar fosilele din această perioadă sunt rare, așa că fiecare descoperire este o dovadă importantă.

„Este destul de puțin probabil ca strămoșul comun pe care îl împărtășim cu cimpanzeii să arate ca un cimpanzeu”, a explicat Franck Guy, cercetător la Universitatea din Poitiers, unul dintre autorii studiului.

Bipedismul a fost extrem de important pentru evoluția noastră, dar nu avea prea mult sens pentru strămoșii noștri. Mersul pe două picioare face ca un animal să fie mai lent, mai instabil și mai expus riscului de dureri de spate – niciun avantaj pentru supraviețuire.

„Trebuie să fi existat un avantaj foarte mare”, a spus Lieberman.

Oamenii de știință au o ipoteză despre ceea ce ar fi putut fi. Când căile evolutive ale oamenilor și ale cimpanzeilor s-au separat, clima Pământului se schimba și pădurile tropicale din Africa se destrămau, așa că strămoșii noștri au fost nevoiți să meargă mai departe pentru a găsi hrană, a spus el.

Ipoteza este că mersul pe două picioare le-a dat mai multă energie pentru a călători.

În anii 1870, Charles Darwin a ghicit că mersul pe două picioare a fost scânteia care a început evoluția oamenilor.

„Am dovedit că Darwin avea dreptate, ceea ce e minunat”, a conchis Lieberman.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:25
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:25 // Slider //  Ana Panaguța

La 85 de ani de la începutul Holocaustului în Basarabia, memoria evreilor persecutați și uciși în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este readusă în spațiul public al Bălțiului. În centrul municipiului a fost inaugurat „Pragul de poticnire”, un memorial amplasat într-un loc legat direct de tragedia comunității evreiești locale, care, înainte de război, reprezenta o parte importantă a vieții orașului, transmite nordnews.md.

„Timp de generații, comunitatea evreiască a fost o parte integrantă a vieții orașului. Aici au funcționat sinagogi, școli, biblioteci și instituții culturale. Evreii au adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică, socială și culturală a orașului Bălți”, a declarat Marina Anukov, șefa reprezentanței „Nativ” a Centrului Cultural Israelian în Republica Moldova.

În 1930, în Bălți locuiau peste 14 mii de evrei. Un deceniu mai târziu, comunitatea avea să fie lovită de Holocaust. Potrivit Centrului Mondial de Comemorare a Holocaustului „Yad Vashem”, în iulie 1941, 44 de evrei, printre care membri ai Comitetului Evreiesc, au fost scoși din subsolul fostei Bănci Moldova și duși la periferia orașului pentru a fi executați. Un singur om a supraviețuit. Noul memorial a fost amplasat în apropierea fostei bănci, pe strada Ștefan cel Mare 50.

„Pietrele de poticnire sunt menite să comemoreze persoanele care au fost discriminate și ucise pentru că erau evrei. Și sunt menite să fie unul dintre primele semne publice care recunosc faptul că populația evreiască a fost, de asemenea, persecutată aici, în Bălți”, a declarat Achilles Arvedt, secretar-cancelar al Ambasadei Republicii Federale Germania în Republica Moldova.

În aceeași zi, memoria comunității evreiești a fost readusă în atenție și într-un alt loc al municipiului. La cimitirul evreiesc de pe strada Miron Costin a fost inaugurat gardul restaurat. Proiectul, în valoare de 60 de mii de euro, a permis refacerea a 750 de metri de împrejmuire.

„În ceea ce privește cimitirul nostru, există de mult timp dorința de a-l împrejmui complet cu un gard. Deși actele de vandalism sunt rare, ca în orice cimitir, tot trebuie împrejmuit, și împrejmuit corespunzător. Ultima dată când s-a făcut asta, cred, a fost acum aproximativ 40 de ani”, a declarat Isaac Golberg, președintele comunității evreiești din Bălți.

Lucrările au fost finalizate în decembrie 2025, cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei și al municipalității Bălți, care a asigurat 10% din costul proiectului. Comunitatea evreiască își propune să continue amenajarea cimitirului prin pavarea aleii centrale și instalarea unui sistem de iluminat alimentat cu energie solară. Dincolo de conservarea locului, autoritățile locale vorbesc despre păstrarea memoriei oamenilor care au făcut parte din istoria municipiului.

„Cum am spus, aici sunt înmormântate mai multe persoane care sunt celebre mult dincolo de granițele Moldovei. Pe pietrele funerare nu sunt doar nume. În spatele fiecărui nume se află o poveste, destinele oamenilor care au construit orașul nostru, de care suntem mândri și ne amintim de ei pentru că aceasta a fost contribuția lor”, a declarat Alexandr Petkov, primarul municipiului Bălți.

Inițiativa instalării memorialului a fost prezentată Fundației Konrad Adenauer în 2025, în cadrul unui program care include activități de cercetare și educație privind istoria Holocaustului.

„Această idee a apărut grație comunității evreiești din Republica Moldova, care s-a adresat pentru sprijin în cadrul programului de comemorare dedicat celor 85 de ani de la începutul Holocaustului în Republica Moldova și de la înființarea ghetoului de la Chișinău”, a declarat Snejana Serebrian, coordonatoare de proiecte în cadrul Biroului Fundației Konrad Adenauer în Republica Moldova.

Holocaustul a distrus o mare parte a comunității evreiești din Bălți. În septembrie 1941, aproximativ nouă mii de evrei aflați în lagărele de la Răuțel, Rîșcani și Limbenii Noi au fost transferați la Mărculești. Aproximativ trei mii dintre ei erau evrei din Bălți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!