Metsola, despre absorbția banilor europeni: Fondurile UE trebuie cheltuite corect pentru a trece la următoarea tranșă

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a explicat ce trebuie să facă Republica Moldova pentru a absorbi fondurile în perioada 2025-2027, după ce Consiliul a aprobat un plan de creștere de 1,9 miliarde de euro. „Acesta este aspectul în care Comisia Europeană asistă țările pentru a putea absorbi aceste fonduri, ca să se asigure prin intermediul structurilor care există aici, aceste structuri trebuie să fie bine construite, să dispună de experiență, ca să poată să beneficieze de acești bani. Aceeași abordare a existat și în privința statelor membre mai noi ale UE”, a declarat politiciana într-un interviu acordat pentru Pro TV Chișinău.

„Îmi amintesc că aceasta a fost procedura și în privința României, Bulgariei, dar și în privința unui grup de state, inclusiv a țării mele, care a aderat la UE în 2004. Atunci a fost oferită asistență cu referire la modul în care aceste fonduri pot fi debursate prin intermediul mai multor tranșe care vor fi oferite, dar fiecare tranșă vine cu anumite angajamente. Cu alte cuvinte, cu fiecare tranșă trebuie să ne asigurăm că sunt întrunite condițiile pentru aceste plăți. Din acest motiv trebuie să existe cheltuieli deschise, transparente, trebuie să existe o supraveghere democratică asupra acestor fonduri. Trebuie să fie discuții purtate în parlament și eu vă sfătuiesc să existe și o comisie care să fie desemnată pentru a se ocupa anume de aceste întrebări pentru a se asigura că toate fondurile sunt cheltuite în mod corect și atâta timp cât asta se va întâmpla, vor urma și următoarele tranșe. Și uneori se cere să parcurgeți schimbări mai radicale pentru a beneficia de aceste fonduri. Odată ce beneficiați de ele, sunteți și responsabili”, a continuat ea.

Amintim că, în timpul discursului său din plenul Legislativului de la Chișinău, deputații Partidului Democrația Acasă au ținut în mâini o foaie pe care scria o solicitare către Roberta Metsola de a verifica modul în care sunt cheltuite fondurile europene de către guvernare. „Suntem deprinși cu vizita oaspeților înalți, apreciem pozitiv și vrem să vedem rezultate. (…) Noi avem un mesaj direct către doamna Metsola și o să o facem în sala plenului. Cerința noastră este să verifice cum sunt cheltuiți banii alocați de comunitatea europeană. Noi nu avem o statistică clară cam câte miliarde au venit și unde s-au dus exact”, a declarat liderul fracțiunii, Vasile Costiuc.

Speakerul Igor Grosu a reacționat, susținând că banii europeni sunt monitorizați strict și raportați.

#Roberta Metsola #bani #UE

Aproximativ 30% dintre studenții din Republica Moldova folosesc inteligența artificială pentru realizarea lucrărilor universitare, însă statul nu dispune, deocamdată, de un mecanism centralizat de depistare a plagiatului. Declarația a fost făcută de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Potrivit oficialului, tezele realizate cu ajutorul inteligenței artificiale nu pot fi identificate cu softurile existente în prezent, iar universitățile utilizează instrumente de verificare diferite, de la caz la caz.

„În toate universitățile, și studenții, și profesorii vorbesc despre utilizarea pe larg. Ce ne propunem să facem este să elaborăm sau să contactăm serviciile unui soft național de prevenire a plagiatului, care să funcționeze ca un depozitor cu toate tezele de licență din țara noastră. Universitățile, de la caz la caz, folosesc și asemenea instrumente. E important să avem niște standarde clare față de ce înseamnă plagiat, să avem niște standarde față de instrumentele care depistează plagiatul și să facem lucrul acesta sistemic. Și în angajamentul nostru față de Uniunea Europeană, și în contextul Planului de Creștere, noi avem rezervate resurse fie pentru a elabora un soft național, fie pentru a contracta servicii de la o companie românească sau internațională”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a mai precizat că, la sfârșitul lunii decembrie, la Conferința dedicate integrității academice, vor fi abordate inclusiv subiectele ce vizează utilizarea inteligenței artificiale în învățământul superior: „Pentru că ceea ce astăzi oferă inteligența artificială sunt produse care nu sunt depistabile de către aceste softuri antiplagiat. Și aici merită să revenim la o discuție serioasă despre examenele la final de an”.

Utilizarea inteligenței artificiale în mediul universitar ridică tot mai multe provocări în întreaga Europă, nu doar în Republica Moldova. În timp ce unele instituții de învățământ din UE au introdus ghiduri clare privind folosirea AI ca instrument de sprijin educațional, altele au optat pentru reguli stricte de limitare a acesteia. Lipsa unor standarde unitare și a unor sisteme performante de verificare face dificilă delimitarea dintre utilizarea legală a tehnologiei și încălcarea principiilor de integritate academică.