Președintele Consiliului European, Charles Michel, a lansat miercuri, 25 septembrie curent, în Consiliul de Securitate al ONU, un apel la un leadership orientat către pace în pofida îndreptării spre o nouă lume globală marcată de conflicte. El se află pentru ultima dată la ONU în calitate de șef al Consiliului European.
Dorin Recean va avea un discurs în plenul Adunării Generale a ONU de la New York
“O lume nouă se naște în afara acestor ferestre. O lume în care cea mai mare armă, cel mai ascuțit cuțit, cel mai rapid avion de război, cea mai grea bombă și cea mai puternică voce câștigă, iar cei pașnici pierd“, și-a început el discursul, amintind de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de conflictul din Orientul Mijlociu ca exemple în care lumea forței brute și a puterii brute fac ravagii.
El s-a adresat indirect Rusiei, ca țară purtătoare de război, și altor state care sprijină starea de conflict la nivel regional în lume.
“Uitați-vă în jos la mâinile voastre. Vedeți degete făcute pentru a apăsa pe trăgaciul unei arme? Sau mâini făcute pentru a construi un pod, o școală, un spital? Și când te uiți la vecinul tău, vezi un dușman de cucerit? Sau o ființă umană? Cu toții suntem responsabili pentru ceea ce se întâmplă în afara acestor ferestre. Dar unii în mod clar mai mult decât alții“, a evidențiat președintele Consiliului European.
Acesta s-a îndreptat și către principala soluție pe care mai mulți lideri și mai multe state o văd pentru viitorul arhitecturii globale și anume reforma Consiliului de Securitate al ONU.
“Un loc permanent în acest Consiliu de Securitate nu este un privilegiu, ci o responsabilitate – o responsabilitate gravă conferită doar la cinci națiuni: să fie gardienii păcii mondiale. Astăzi, unii dintre acești membri nu sunt la înălțimea responsabilității lor. În 1945, lumea dorea pacea cu orice preț. Am acceptat dreptul dumneavoastră de veto în schimbul asigurării păcii mondiale“, a subliniat Michel.
În opinia lui, Consiliul de Securitate trebuie reformat, pentru a-l face mai incluziv, mai legitim și mai eficient, denunțând în continuare invazia Rusiei în Ucraina, acțiunile Hamas împotriva Israelului, suferința provocată de israelieni palestinienilor și noua escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu prin atacurile în Liban.
Consiliul de Securitate este însărcinat cu menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi are puterea de a impune sancţiuni şi embargouri asupra armelor şi de a autoriza utilizarea forţei.
Când a fost fondată ONU, în 1945, Consiliul de Securitate avea 11 membri, număr care a crescut în 1965 la 15 membri, între care 10 state alese cu mandate de doi ani şi cinci membre permanente cu drept de veto permanent: Uniunea Sovietică (Rusia, după 1991), China, Franţa, SUA şi Marea Britanie.
Orice modificare a apartenenţei la Consiliul de Securitate se face prin modificarea Cartei fondatoare a ONU. Acest lucru necesită aprobarea şi ratificarea de către două treimi din membrii Adunării Generale, inclusiv cele cinci puteri actuale cu drept de veto ale Consiliului de Securitate.
Adunarea Generală a ONU, formată din 193 de membri, discută anual despre reforma Consiliului de Securitate de mai bine de un deceniu. Dar impulsul în direcţia reformei a crescut în ultimii ani, în condiţiile în care rivalităţile geopolitice au dus la blocaje în consiliu în legătură cu mai multe probleme, în special după ce Rusia – unul din membrii permanenţi cu drept de veto – a invadat Ucraina.
