Preşedintele Klaus Iohannis a participat marţi, 7 februarie curent, la videoconferinţa cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi un grup de lideri europeni, în pregătirea reuniunii extraordinare a Consiliului European care va avea loc joi şi vineri la Bruxelles.

“Reuniunea din această săptămână a Consiliului European va aborda aspecte importante pentru UE. În cadrul reuniunii pregătitoare de astăzi, găzduită de preşedintele Consiliului European, ne-am axat pe sprijinul acordat Ucrainei pe toate dimensiunile, pe consolidarea competitivităţii economiei Uniunii Europene şi pe punerea în aplicare a unor măsuri concrete de combatere a migraţiei ilegale”, a scris şeful statului, marţi, pe Twitter.

This week’s #EUCO will touch upon important issues for the #EU. In today’s preparatory meeting hosted by @eucopresident we focused on support for 🇺🇦 on all dimensions, strengthening the competitiveness of 🇪🇺 economy, and implementing concrete measures to fight illegal migration. pic.twitter.com/S8L115HOmO

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) February 7, 2023

Astfel de reuniuni de coordonare și consultare au devenit o practică cu caracter regulat între liderii europeni înainte de summit-urile Consiliului European. Reuniunea din 9-10 februarie este așteptată a fi consacrată problemelor generate de migrație.

Pentru România, summitul special al liderilor UE are o importanță aparte, întrucât accederea țării noastre în spațiul Schengen au fost refuzată în luna decembrie la Consiliul Justiție și Afaceri Interne ca urmare unui veto din partea Austriei, Viena evocând ca argument al deciziei sale problema migrației și faptul că România și Bulgaria se află pe ruta migrației clandestine către UE.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost discutată la Consiliul European din luna decembrie a anului trecut. Atunci, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie la un summit special consacrat migrației.

La Consiliul JAI din 8 decembrie 2022, Austria și Olanda au blocat admiterea Bulgariei în Schengen, în timp ce aderarea României a fost blocată de Austria. Viena și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. În ce o privește, Olanda a cerut încă un raport MCV pentru Bulgaria înainte de a adera la Schengen.

Între timp, Comisia Europeană a prezentat noul său plan de intensificare a returnării migranților în țările din afara Uniunii Europene.

Președinția suedeză a Consiliului UE s-a arătat dornică să pună aderarea României și Bulgariei la Schengen pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, însă cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că Viena își menține veto-ul privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Mai mult, în contextul presiunilor migratorii, premierul olandez Mark Rutte și cancelarul Austriei Karl Nehammer au evocat o opoziție privind extinderea spațiului Schengen, însă Haga a asigurat că susține ferm România în efortul de aderare la Schengen.

#Klaus Iohannis #Romania #UE

Unsprezece zboruri cu destinația Praga sau Sofia sau cu plecarea de pe aceste aeroporturi au fost vizate vineri de amenințări cu bombă, au anunțat aeroportul din capitala Republicii Cehe și Ministerul bulgar al Transporturilor, relatează AFP, transmite Agerpres.

„Amenințările privesc zboruri provenind din Danemarca, Marea Britanie și două din Spania. În ceea ce privește zborurile de plecare, este vorba de zboruri cu destinația Olanda, Cipru, România, Italia și Marea Britanie” a declarat o purtătoare de cuvânt a aeroportului din Praga.

Un alt purtător de cuvânt a precizat că „noi amenințări” au fost primite, „care vorbesc de plasarea de dispozitive explozive într-un număr mai mare de avioane” decât cu prilejul precedentelor alerte.

„Funcționarea platformei aeroportuare rămâne normală și fluidă”, a explicat el totuși.

O purtătoare de cuvânt a Ministerului bulgar al Transporturilor a precizat pentru AFP că amenințările au fost primite pentru două zboruri cu destinația Sofia vineri, provenind de pe aeroportul Stansted din Londra și de la Bruxelles. Ambele avioane au aterizat fără incidente.

Traficul aerian este perturbat de amenințări cu bombă repetate. Poliția cehă a inspectat deja patru avioane joi.

După falsele amenințări cu bombă care au perturbat traficul aerian european la începutul săptămânii, cel puțin 20 de zboruri au fost vizate joi de false amenințări similare, potrivit mai multor autorități și companii aeriene.

Toate aparatele de zbor – dintre care trei au fost redirecționate – au aterizat fără incident și niciun explozibil nu a fost descoperit, au precizat acestea joi.

Nicio revendicare nu a fost făcută pentru ansamblul acestor zboruri, dar s-a afirmat în mesajele de amenințare trimise aeroporturile din Roma și Sofia că ele provin de la „combatanți ai Statului Masculin”.

Numele pare să trimită la o mișcare naționalistă rusă, fără a fi posibil să se verifice dacă există vreo legătură, notează AFP.

Alte patru noi amenințări cu bombă au fost emise vineri pentru avioane care survolau teritoriul francez, au anunțat serviciile premierului francez, precizând că avioanele au aterizat fără probleme și că serviciile de deminare „efectuează inspecții de securitate”.

„O anchetă este în curs pentru a stabili originea acestor alerte care afectează toată Europa”, au adăugat serviciile premierului francez

Trei avioane au aterizat la Orly și al patrulea la Bordeaux, potrivit unei surse informate din dosar.