Cel mai mare parc de distracții din Republica Moldova, dar și din regiune – OrheiLand, a dat startul sezonului estival. Parcul și-a redeschis porțile în prima zi de vară, de Ziua Copilului, pentru al cincilea an consecutiv. Mii de copii, împreună cu părinții lor, au fost prezenți la evenimentul de redeschidere a parcului, unde totul este gratuit.

Oaspeții parcului au fost întâmpinați de animatori, care le-au împărțit celor mici baloane. La scurt timp, toboganele gonflabile, trambulinele și spațiile de joacă pentru toate vârstele s-au umplut de copii, care au așteptat cu nerăbdare redeschiderea parcului de distracții.

Primarul municipiului Orhei, Pavel Verejanu, și președintele Consiliului Raional Orhei, Dinu Țurcanu, i-a felicitat pe toți cei prezenți cu ocazia Zilei Copilului și le-a urat distracție plăcută.

„Este Ziua Copilului, florile vieții noastre. Parcul OrheiLand, care a fost deschis la inițiativa lui Ilan Șor, în 2018, a ajuns la cea de-a cincea ediție. OrheiLand este unic, deoarece aici totul este gratuit. Așa cum a spus Ilan Șor de mai multe ori, fericirea și zâmbetul copiilor nu are preț. De aceea, noi, Primăria municipiului Orhei, Consiliul Raional și întreaga echipă a lui Ilan Șor suntem permanent în așteptarea noilor oaspeți. Milioane de oameni au fost în ultimii cinci ani la OrheiLand, să fie așa și de acum încolo. Vă doresc, dragi copilași, vacanță fericită. Iar părinții să fie sănătoși, puternici și să aibă posibilitatea să vă aducă la noi în vizită. Să fie într-un ceas bun! Îi mulțumim dlui Șor pentru sărbătoarea de azi”, a menționat edilul municipiului Orhei, Pavel Verejanu.

„Noi, împreună cu Ilan Șor, v-am pregătit numeroase surprize, aici, la OrheiLand, inima distracției și a voii bune. Vă urăm să aveți parte de o zi minunată, să dea Dumnezeu să ne bucurăm, să ne distrăm. Dragi copii, să știți că toate eforturile noastre sunt îndreptate spre buna dispoziție și zâmbetele voastre!”, a declarat președintele Consiliului Raional Orhei, Dinu Țurcanu.

La evenimentul de redeschidere a parcului OrheiLand, a participat și deputatul Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, care i-a felicitat pe toți cei prezenți cu ocazia Zilei Copilului.

„Cea mai frumoasă sărbătoare dedicată copiilor este celebrată la OrheiLand. Și asta datorită liderului nostru, Ilan Șor, la inițiativa căruia a fost construită această bijuterie. Astăzi, OrheiLand, împlinește cinci ani. Am emoții deosebite. A cest loc minunat este plin de copii și de dragoste pentru ei. Vom depune toate eforturile pentru ca fiecare dintre dumneavoastră să aibă cât mai multe motive de sărbătoare și bucurie. Vă așteptăm diseară și la concert, acesta fiind o nouă surpriză din partea lui Ilan Șor”, a declarat Marina Tauber.

La rândul său, liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, a transmis, pe pagina sa de Facebook, un mesaj în care a menționat că este mândru că i-a reușit să construiască acest parc unic în Moldova și că și-a atins scopul de a-i vedea fericiți pe toți copiii.

„De ce au nevoie copiii noștri? Ce înseamnă o copilărie fericită? În primul rând, copilăria fericită este acolo unde este pace. Așa cum spunea marele Dostoievski, niciun singur scop în lume nu justifică lacrimile de pe obrazul unui copil. Pentru a fi fericit, un copil are nevoie de o familie completă și puternică, în care să domnească respectul și înțelegerea reciprocă. Dar cel mai important, copiii au nevoie de dragostea noastră. Toată dragostea, fără rezerve. Nu morală și pedeapsă, ci dragoste – acesta este bagajul care îl va ajuta să meargă prin viață cu demnitate”, a precizat Ilan Șor.

De asemenea, Ilan Șor a reiterat că statul trebuie să investească mai mult în copii, care reprezintă viitorul țării.

„Copiii, deși mici, sunt cetățeni ai țării. Iar statul trebuie să fie conștient de acest lucru. Copiii sunt adulții de mâine. Ei sunt cei care vor conduce statul. Vor face asta în funcție de atitudinea pe care a avut-o statul în copilăria lor, de cât de mult le-a apărat drepturile, i-a respectat și i-a iubit. Concluzia este simplă: pentru ca țara noastră să înflorească mâine, trebuie să construim astăzi o țară a copilăriei fericite. Acesta este scopul nostru și, dacă doriți, scopul meu personal! La mulți ani tuturor copiilor și fie ca toate visurile voastre să se împlinească! Vă doresc o copilărie fericită, multă sănătate și o vacanță plină de aventuri, oriunde ați fi!”, se mai arată în mesajul lui Ilan Șor.

Toată lumea este așteptată la „Orheiland” în fiecare zi. Luni, parcul va activa între orele 16:00 și 22:00, iar de marți până duminică de la ora 10:00 până la 22:00.

#concert #OrheiLand #Ziua Copiilor

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.