Până la 2.500 de polițiști din Berlin, din landurile Saxonia şi Saxonia-Anhalt şi din poliția federală vor fi desfășurați de Anul Nou, au anunțat autoritățile germane. Operațiunea majoră are loc în contextul tensiunilor provocate de războiul din Fâșia Gaza, precum și după violențele care au avut loc anul trecut, scrie Agerpres.

Anul trecut, la Berlin și în alte orașe mari ale Germaniei, multe persoane au aruncat cu artificii şi proiectile în poliţişti, pompieri şi paramedici.

„Este cea mai mare operaţiune a poliţiei de Anul Nou de decenii. (…) Acest lucru este cauzat în principal de conflictul din Orientul Mijlociu, care face situaţia operaţională mult mai complexă şi mai provocatoare”, a declarat comisarul de poliţie din Berlin Barbara Slowik.

Tot ca parte a mobilizării de Anul Nou, „numărul maşinilor de patrulare va fi sporit de la 150 de obicei la 220”, iar 500 de angajaţi ai poliţiei federale vor fi desfăşuraţi în gările din Berlin.

„Creştem semnificativ protecţia pentru brigada de pompieri şi alte servicii de urgenţă. Şi suntem de asemenea prezenţi pe străzi în cartierele relevante. Ne asumăm faptul că aceste emoţii vor fi exprimate pe străzile noastre”, a mai precizat Slowik.

Serviciile de securitate din mai multe orașe europene sunt în alertă după apariția unor informații în legătură cu posibile atacuri planificare de Crăciun și în noaptea de Anul Nou.

#Anul Nou #Germania #politia

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.