Ministerul Culturii anunță lansarea oficială a primului apel public pentru identificarea, evaluarea și selecția de proiecte culturale ambițioase și relevante, în cadrul Programului Național „Acces la cultură 2025”. Această inițiativă are drept scop dinamizarea și îmbogățirea vieții culturale în toate comunitățile din Republica Moldova, cu un accent deosebit pe revitalizarea scenei culturale din mediul rural.

Organizațiile și persoanele eligibile pot depune dosarele de participare în termen de 10 zile de la data publicării comunicatului oficial. Programul se adresează instituțiilor culturale publice, organizațiilor neguvernamentale, persoanelor fizice active în domeniul culturii, precum și grupurilor de inițiativă locală care propun proiecte culturale inovatoare.

„Acces la cultură 2025 își propune să reducă inegalitățile dintre mediul urban și cel rural, să încurajeze afirmarea identității culturale locale și să integreze valorile culturale europene în viața artistică națională. Domeniile eligibile includ literatura, teatrul, muzica, artele vizuale, cinematografia, meșteșugurile tradiționale, patrimoniul cultural, educația artistică și turismul cultural durabil” informează un comunicat de presă al Ministerului Culturii.

Bugetul alocat pentru acest program este de 50 de milioane de lei. Activitățile finanțate pot varia de la evenimente culturale în spații publice, expoziții și festivaluri, până la proiecte educaționale, inițiative intergeneraționale și achiziții de echipamente tehnice.

Ghidul de implementare și formularul de aplicare sunt disponibile pe pagina oficială a Ministerului Culturii (www.mc.gov.md), iar întrebările pot fi adresate la adresa de e-mail: sc.pnac@mc.gov.md.

Rezultatele selecției vor fi publicate în termen de 10 zile de la încheierea perioadei de depunere a dosarelor, în baza unor criterii transparente și obiective.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ministerul Culturii #Moldova #program

Utilizarea inteligenței artificiale pentru rezolvarea unor sarcini simple poate reduce capacitatea oamenilor de a le îndeplini independent și îi poate face mai predispuși să renunțe atunci când nu mai au acces la tehnologie. Este concluzia unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea Carnegie Mellon, care au analizat efectele utilizării chatboturilor asupra performanței și perseverenței, transmite Live Science.

Cercetarea a fost prezentată la începutul lunii octombrie, în cadrul Conferinței privind Modelarea Limbajului din 2026, desfășurată la San Francisco, și a fost supusă evaluării inter pares.

Studiul a inclus 1.222 de participanți, care au fost implicați în trei experimente controlate. Cercetătorii au analizat modul în care accesul la un chatbot bazat pe inteligență artificială influențează rezolvarea problemelor matematice și înțelegerea textelor citite.

În primele două experimente, participanții au primit probleme cu fracții, având sau nu acces la un asistent AI. Cei care au beneficiat de tehnologie au putut obține răspunsurile direct sau au putut solicita indicii. Ulterior, accesul la chatbot a fost eliminat, iar participanții au trebuit să rezolve singuri alte probleme.

Rezultatele au arătat că, atât timp cât au avut acces la inteligența artificială, participanții au rezolvat mai multe probleme și au renunțat mai rar decât cei care nu au beneficiat de acest ajutor. Însă, după dezactivarea chatbotului, performanța lor a scăzut, iar aceștia au început să sară peste mai multe întrebări sau să nu le mai rezolve.

Concluzii similare au fost obținute și în al treilea experiment, care a vizat înțelegerea textelor citite. Acest lucru sugerează că efectele nu se limitează la matematică, ci pot apărea și în alte activități care presupun efort mental.

„Dacă AI elimină constant acest efort, oamenii pot obține răspunsul corect pe moment, dar își dezvoltă o capacitate independentă mai puțin solidă”, a explicat Grace Liu, autoarea principală a studiului și doctorandă în învățare automată la Universitatea Carnegie Mellon, citată de Live Science.

Cercetătorii atrag atenția asupra fenomenului numit „descărcare cognitivă”, prin care oamenii transferă către instrumente externe o parte din efortul mental necesar rezolvării unei sarcini. Deși acest lucru poate economisi timp, utilizarea excesivă a AI ar putea afecta învățarea pe termen lung, gândirea critică și capacitatea de a persevera în fața dificultăților.

Potrivit autorilor, o posibilă explicație este că, după ce se obișnuiesc cu rapiditatea răspunsurilor oferite de inteligența artificială, oamenii pot ajunge să perceapă metodele care necesită mai mult timp și efort drept ineficiente.

Cercetătorii subliniază că perseverența în fața dificultăților este importantă pentru dezvoltarea abilităților și pentru învățare. Din acest motiv, ei recomandă ca modelele de inteligență artificială să fie concepute astfel încât să ofere mai degrabă îndrumări și indicii decât soluții complete.

Scopul ar fi ca AI să funcționeze ca un tutore, care îi ajută pe oameni să găsească singuri răspunsurile, nu ca un instrument care înlocuiește procesul de gândire.

„Trebuie să tindem spre un viitor în care abilitățile umane să fie, pe cât posibil, amplificate, nu înlocuite”, a declarat Brian Christian, coautor al studiului și cercetător în domeniul inteligenței artificiale.