Ministerul Finanțelor intenționează să modifice legea bugetului pentru anul 2022 cu un deficit bugetar care se apropie de 20 de miliarde de lei.

În anul 2022, partea de venituri a bugetului public național a fost inițial estimate în sumă totală de 80,87 miliarde de lei. Urmare a modificărilor propuse pe tipuri de venituri, estimările inițiale ale veniturilor se majorează cu 3,12 miliarde de lei și vor constitui 84 miliarde de lei. Ca pondere in PIB, veniturile bugetului public național în anul 2022 vor atinge un nivel de 30,71%.

La partea de cheltuieli a bugetului public național pentru anul 2022, comparativ cu volumul estimat inițial, se prevede o majorare de circa 7,9%, sau cu 7,56 miliarde de lei, volumul precizat constituind 103, 77 miliarde lei.

Raportate la PIB, cheltuielile bugetului public național în anul 2022 vor atinge un nivel de 37,9% comparativ cu 37,6% estimat inițial. În structura bugetului public național, cheltuielile bugetului de stat se prevăd în sumă de 72 miliarde de lei, cu o majorare de 6,8 miliarde de lei sau Cu 10,6% față de niveul aprobat.

Creșterea cheltuielilor bugetului public național în contextul economic actual, va genera o majorare a deficitului bugetului public național față de estimările inițiale cu 4,44 miliarde de lei, cifrându-se în sumă nominala de 19,78 miliarde de lei (7,2% din PIB) fata de 15,33 miliarde de lei estimat inițial (6,0% din PIB).

„Modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 este impusă de circumstanțele în care activează economia națională și impactul asupra bugetului a mai multor crize, produse concomitent. Criza energetică și creșterea prețurilor la resursele energetice a accelerat creșterea prețurilor și la alte mărfuri și servicii minim necesare, în special la produsele alimentare și carburanți. De rând cu aceasta, situația geopolitică în țara vecină a creat riscuri și distorsionări în relațiile economice și comerciale cu partenerii principali ai Republicii Moldova. De rând cu aceasta, un alt factor care are un impact economic și bugetar, reprezintă fluxul mare de refugiați din țara vecină și necesitatea de gestionare a acestei situații”, argumentează Ministerul Finanțelor modificare legii bugetului pentru anul 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deficit bugetar #legea bugetului #Ministerul Finantelor

Securitatea energetică a Republicii Moldova nu poate fi asigurată fără cooperarea cu statele vecine, România și Ucraina. Ministrul energiei, Dorin Junghietu, a menționat că experiența ultimilor ani a demonstrat importanța colaborării regionale, atât pentru diversificarea surselor de aprovizionare, cât și pentru dezvoltarea unui sistem energetic competitiv. Declarațiile au fost făcute la cea de-a cincea ediție a conferinței „Energy Transition Agenda”, transmite IPN.

Ministrul a subliniat că tranziția energetică nu se oprește la frontierele naționale, iar dezvoltarea interconexiunilor cu țările vecine este esențială pentru consolidarea securității energetice. Potrivit acestuia, o piață regională mai bine conectată va oferi Republicii Moldova mai multe opțiuni de aprovizionare cu energie.

Totodată, oficialul a precizat că autoritățile își propun să cupleze piața națională de energie electrică cu cea europeană până în 2028. Acest obiectiv ar urma să faciliteze accesul la o piață mai mare și să contribuie la diversificarea posibilităților de aprovizionare.

În același timp, președinta Consiliului de administrație al Moldelectrica, Corina Popescu, a declarat că dezvoltarea rețelelor electrice trebuie însoțită de soluții de stocare și de producere a energiei regenerabile. Potrivit acesteia, bateriile nu sunt suficiente de unele singure, fiind necesară dezvoltarea centralelor hibride, care combină producerea energiei cu stocarea acesteia.

La rândul său, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Alexei Taran, a precizat că în acest sens instituția a modificat modul de aprobare a investițiilor pentru a susține viabilitatea economică a operatorilor de sistem. Astfel, ANRE permite recunoașterea investițiilor în scopuri tarifare pe etape, facilitând realizarea treptată a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii energetice.

În acest an, conferința de la Chișinău este axată atât pe proiectele naționale, cât și internaționale, îmbinând experiența specialiștilor naționali cu cea a experților din statele vecine. Participanții discută despre colaborarea energetică dintre țările din regiune, dezvoltarea rețelelor electrice, interconectarea lor și protejarea sistemului energetic împotriva atacurilor cibernetice.