După ce fugarul, Cristian Rizea a rămas fără cetățenia Republicii Moldova și dreptul la azil politic, Ministerul Justiţiei al României a venit cu câteva precizări în acest sens. Instituția a menționat că nu a fost anunţată oficial de către Republica Moldova cu privire la situaţia juridică actualizată a fostului deputat Cristian Rizea. În aceste sens, reprezentanții ministerului român au trimis o nouă adresă prin care au solicitat informaţii privind stadiul cererii de extrădare făcute de autorităţile române.

„În legătură cu informațiile apărute în media din Republica Moldova privindu-l pe Cristian Rizea, Ministerul Justiției face următoarele precizări.

Partea română și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de lege și a transmis Ministerului Justiției din Republica Moldova cererea de extrădare încă din data de 5 noiembrie 2020. Cererea depusă la Ministerul Justiției din Moldova își păstrează efectele. Facem precizarea că procedura și timpii de soluționare pentru cererea de extrădare înaintată de autoritățile române sunt reglementate de legislația statului solicitat, respectiv Republica Moldova.

Până la această oră, Ministerul Justiției nu a fost informat oficial de către ministerul moldovean al Justiției cu privire la situația juridică actualizată a susnumitului Cristian Rizea. Ultima revenire la colegii din Republica Moldova a fost în luna noiembrie 2021.

La data prezentului comunicat, Ministerul Justiției din România a înaintat o nouă adresă către Ministerul Justiției din Republica Moldova, în care a solicitat informații cu privire la stadiul cererii de extrădare făcute de autoritățile române”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Justiției din România.

Potrivit informațiilor, următorul termen fixat de autoritățile din Republica Moldova în dosarul de extrădare a lui Cristian Rizea este 28 ianuarie 2022, informația fiind obținută din surse deschise.

Menționăm că în martie 2019, Cristian Rizea a fugit din România, după ce a fost condamnat definitiv la 4 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi influenţarea declaraţiilor.

#Cristian Rizea #Ministerului Justiției din România #Republica Moldova

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.