Avioanele de vânătoare ale NATO au efectuat aproximativ 370 de misiuni în Europa în 2021, în principal pentru a verifica aeronavele care zburau neanunțate în apropierea spațiului aerian aliat. Aproximativ 80% dintre misiuni, 290 în total, au fost ca răspuns la zborurile efectuate de avioane militare rusești, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Avioanele de vânătoare NATO sunt la datorie 24 de ore din 24, gata să decoleze în cazul unor zboruri neverificate în apropierea spațiului aerian al aliaților noștri”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu. „NATO este vigilentă și vom face întotdeauna ceea ce este necesar pentru a proteja și apăra toți aliații”.

Cele mai multe interceptări din 2021 au avut loc în regiunea baltică, unde NATO desfășoară o misiune de poliție aeriană pentru Estonia, Letonia și Lituania. NATO are misiuni similare pentru Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Slovenia. De asemenea, aliații contribuie la controlul spațiului aerian al României, Bulgariei și Islandei.

În general, interceptările au avut loc fără incidente, deoarece avioanele NATO decolează pentru a identifica aeronava care se apropie și o escortează în afara zonei. Foarte puține zboruri interceptate au intrat în spațiul aerian aliat.

În întreaga Europă, peste 60 de avioane NATO se află în alertă permanentă, pregătite să răspundă la zboruri militare neanunțate, precum și la aeronavele civile care pierd comunicarea cu controlorii de trafic aerian din orice motiv – care poate varia de la probleme tehnice la deturnare. NATO are două centre de operațiuni aeriene – unul în Germania, care acoperă nordul Europei, și unul în Spania, care acoperă sudul – care monitorizează toate mișcările aeriene din Europa.

#avioane #NATO #Rusia

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, consideră că bazele de odihnă și alte obiective aflate în proprietatea statului ar trebui date în gestiune sectorului privat sau scoase la vânzare, pentru a reduce cheltuielile publice și a transforma aceste spații în obiective care generează valoare pentru economie.

Declarația a fost făcută de ministră în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Potrivit Victoriei Belous, multe dintre aceste baze de odihnă provin din perioada sovietică, iar statul continuă să cheltuiască bani pentru întreținerea lor, fără să le dezvolte suficient.

„Eu cred că acolo noi ar trebui să nu mai investim, să le dăm în gestiune sectorului privat, să investească, să le dezvolte. Statul nu cred că are ca prioritate să păstreze aceste obiecte, deoarece nici nu le dezvoltăm, doar le conservăm și mai cheltuim pe ele bani”, a declarat ministra.

Belous a precizat că valorificarea acestor obiective ar putea fi una dintre acțiunile următoare ale Guvernului. Ea a menționat că nu este vorba doar despre bazele de odihnă, ci și despre alte proprietăți ale statului care ar putea fi scoase la vânzare sau transmise în gestiune privată.

Ministra a dat drept exemplu și unele obiective aflate în gestiunea instituțiilor publice, inclusiv Ministerul Finanțelor, despre care spune că nu oferă condiții care să justifice menținerea lor de către stat.

„Dacă vrem să facem din zonele de odihnă puncte de atracție și puncte comerciale care să genereze plusvaloare economiei, eu cred că aceste baze trebuie să găsească alt gestionar”, a conchis Victoria Belous.