Ministerul Sănătății anunță că, în Repulica Moldova, va fi inițiat cel de-al doilea Studiu Național privind Factorii de Risc pentru Bolile Netransmisibile (STEPS).

Startul studiului va fi dat începând cu data de 22 august, prin demararea atelierului de instruire pentru colectarea datelor de teren.

Datele vor fi colectate de Asociația Igieniștilor din Republica Moldova și vor fi analizate de o echipă mixtă de experți naționali și internaționali.

„Studiul STEPS este o iniţiativă globală a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), un instrument de cercetare foarte important în domeniul bolilor netransmisibile, elaborat cu scopul de a ajuta ţările să evalueze răspândirea factorilor de risc, precum fumatul, consumul de alcool, alimentația nesănătoasă, lipsa activității fizice, hipertensiunea arterială, într-un mod standardizat. La fel, presupune elaborarea politicilor şi strategiilor bazate pe dovezi în domeniul prevenirii bolilor netransmisibile”, anunță MS.

Bolile netransmisibile sunt una dintre cauzele principale ale deceselor la nivel internațional și local. Potrivit primului studiu STEPS, realizat în 2013, șase din zece decese la nivel global şi opt din zece decese în regiunea europeană sunt cauzate de acest tip de maladii.

La fel, datele au arătat că mai mult de jumătate din populația Republicii Moldova suferea de boli netransmisibile, inclusiv afecțiuni cardiovasculare, cancer, boli respiratorii cronice, boli digestive și diabet. Mai mult, fiecare a treia persoană (30,3%) avea trei sau mai mulți factori de risc pentru aceste boli, iar acest lucru crește proporțional odată cu înaintarea în vârstă.

Doar 8% din respondenții, care au participat în cadrul studiului, nu au avut niciunul dintre cei cinci factori de risc pentru bolile netransmisibile.

Menționăm că obiectivul primar al studiului STEPS, inițiat în Republica Moldova, este evaluarea situaţiei de bază privind factorii de risc principali pentru bolile netransmisibile, atât comportamentali, cât şi metabolici/ fiziologici, şi informarea tuturor părților interesate și implicate despre situaţia curentă.

Datele din cel de-al doilea studiu vor deveni un element de bază pentru elaborarea politicilor din domeniu și analizarea eficacității intervenţiilor dedicate reducerii poverii bolilor netransmisibile şi factorilor de risc.

#boli transmisibile #MSMPS #studiu

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china