Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) revede, în comun cu cel puțin Ministerul Justiției, regulamentul privind desfășurarea concursului pentru funcția de procuror general întru efectuarea mai multor modificări, în special la selectarea acestuia, astfel încât să nu mai fie discrepanță în evaluarea potențialilor candidați. Confirmarea vine din partea ministrei Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, care a vorbit despre acest subiect la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, ediția de miercuri, 20 martie curent.

„A fost o mare surpriză, pentru că am fost diligenți, s-au făcut 11 ore de interviu, s-a depus efortul ca să ne încadrăm și până la sfârșitul lunii martie să avem un procuror general. Cu regret, deja când membrii CSP s-au convocat, s-a constatat discrepanța majoră la punctajul acordat din partea unui membru din rândul procurorilor în cadrul CSP și că acest concurs a fost compromis, deoarece nu erau nici argumente la această diferență de șase puncte la punctaj, vădit negativ anume față de un candidat”, a amintit oficiala.

În următoarea ordine de idei, a adăugat următoarele: „examinăm conținutul regulamentul, ca să facem câteva ajustări”.

Potrivit legislației, următorul concurs poate fi anunțat nu mai devreme de 2 luni de la ultimul, ceea ce înseamnă mijlocul lunii aprilie 2024. Respectiv, până atunci, regulamentul urmează să fie definitivat.

La 28 februarie 2024, concursul pentru alegerea unui procuror general de către CSP a eșuat. Evaluarea Olesei Vîrlan a dus la anularea rezultatelor. Ea a recunoscut că a greșit în privința lui Ion Munteanu și că punctajul candidatului ar fi trebuit să fie 8,5 în loc de 3,5, dar … „s-au strecurat anumite greșeli”. La scurt timp, președintele CSP, Dumitru Obadă, i-a sugerat să-și depună cererea de demisie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#concurs #CSP #Ministerul Justitiei #procuror general #Veronica Mihailov-Moraru

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.