„Adunarea Generală a Judecătorilor a fost o șansă de a debloca situația precară din justiție prin alegerea și formarea unui organ de autoadministrare. Cu regret, prin amânarea alegerilor membrilor CSM, înțeleg că se dorește, dimpotrivă, perpetuarea situației grave din justiție”. Este o primă reacție a ministrei Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, plasată vineri seara, 17 martie curent, pe contul său de Facebook.

„Reieșind din majoritatea opiniilor expuse de judecători, înțeleg, că interesul public mai puțin a contat și, că nu se dorește crearea unui CSM cu care să fie un nou început pentru rezolvarea problemelor din justiție, (numirea în funcție a judecătorilor, soluționarea mai rapidă a cazurilor, luarea deciziilor importante de administrare în sistemul judecătoresc). Astfel, se putea valorifica oportunitatea de a fi parte a reformei justiției și, mai ales, de a restabili imaginea sistemului judecătoresc”, scrie în reacția ministrei.

În calitate sa de ministră a Justiției, își dorește „un partener pentru implementarea agendei pentru aderarea la UE, pentru a consolida domeniul justiției și cel anticorupției”.

„În circumstanțele actuale, se impune întreprinderea unor soluții dure și, de această dată, chiar nu pot fi invocate acuzații de imixtiune”, conchide ea.

Adunarea Generală a Judecătorilor s-a convocat vineri după o pauză de patru ani. La ședință, urmau să fie aleși cei patru membri în Consiliul Superior al Magistraturii din partea judecătorilor. Însă, magistrații au decis să amâne ședința pentru 28 aprilie, iar până atunci vor elabora o declarație comună cu privire la situația din sistem, asigurarea independenței acestuia, dar și care va „impune implicarea reală a judecătorilor în procesul de modificare a legislației”. Au participat 330 de judecători din 425 care sunt în sistem.

Această situație a fost motiv pentru ca președinta Maia Sandu să convoace pentru ziua de luni Consiliul Suprem de Securitate.

#CSM #Ministerul Justitiei #Veronica Mihailov-Moraru

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, creșterea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri și comercianți, întrucât costurile logistice au crescut și reduc marjele.

O vulnerabilitate este transportul feroviar. Exporturile de grâu pe calea ferată au scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, cu aproape 94%. Analiza leagă scăderea de blocajele pe direcția portului Reni și de riscurile militare din regiune.

În același timp, 73,8% din exporturile de grâu au fost realizate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești, ceea ce indică o dependență ridicată de un număr restrâns de rute logistice.

Pe segmentul făinii, situația este diferită. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone, cu circa 4% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Încasările au fost de 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august. În același timp, Moldova a importat 15.688 de tone de făină, în valoare de 120,7 milioane de lei. Astfel, exporturile au depășit importurile cantitativ cu 743 de tone, dar balanța valorică a rămas negativă, cu un deficit de 33,6 milioane de lei.

Potrivit analizei, diferența de preț este explicată și prin structura produselor: Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată industriei, în timp ce importă mai ales produse ambalate pentru comerțul cu amănuntul.

Analiza arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină. Autorul susține că dezvoltarea sectorului ar necesita un lanț mai bine conectat, de la producția de grâu și stocare până la procesare, transport și vânzare.