Kuleba trasează direcția diplomatică a țării post-război rus: Nu vom uita cine ne-a ajutat și cine ne-a maltratat

Ministrul de externe, Dmitro Kuleba, a declarat vineri pentru BBC că Ucraina ”va ține cont” de țările care au ”maltratat-o” de când a fost invadată de Rusia, atunci când își va construi relații noi, odată ce războiul se va fi terminat, anunță EFE, citat de Agerpres.

Acesta a oferit un amplu interviu pentru postul public britanic de televiziune în care a susținut că alegerile făcute de fiecare țară după invazia rusă din Ucraina ”vor fi luate în considerare la construirea relațiilor viitoare”.

”Dacă cineva din această lume crede că felul în care o ţară sau alta s-a comportat sau a tratat Ucraina în cele mai întunecate momente ale istoriei sale nu va fi luat în considerare atunci când construim relații viitoare, aceşti oameni pur şi simplu nu ştiu cum funcţionează diplomaţia”, a avertizat el.

În acest context, Kuleba a evidențiat că ”războiul este un moment al alegerilor” și ”fiecare alegere va fi contabilizată”.

Conform bilanțului prezentat de Ministerul Afacerilor Externe la un an de la invazia rusă în Ucraina, România a acordat din prima zi a agresiunii asistență cuprinzătoare refugiaților ucraineni.

Cei peste 3,6 milioane de refugiați ucraineni care au intrat în aceste 12 luni în România, dintre care peste 112.000 au decis să rămână în țara noastră, au fost bine primiți și integrați în societatea din România.

Planul Național de Măsuri de Integrare a refugiaților ucraineni în România, lansat la data de 26 iulie 2022, demonstrează abordarea pe termen lung a autorităților din România în elaborarea de politici publice care să permită integrarea refugiaților din Ucraina, care, fugind din calea războiului, au nevoie în continuare de siguranța pe care le-o putem oferi.

La acest efort au contribuit și Statele Unite, asistența umanitară pentru refugiații ucraineni din România oferită de la începutul invaziei ruse ridicându-se la aproximativ 49 de milioane de euro.

De asemenea, țara noastră a răspuns cu celeritate la solicitările lansate de autoritățile ucrainene privind asistența umanitară de urgență, astfel că așa a luat ființă hub-ul internațional umanitar de la Suceava, operaționalizat la 9 martie 2022, care a facilitat distribuirea a 74 de convoaie de ajutoare umanitare în Ucraina din state precum Italia, Franța, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia de Nord.

În egală măsură, România a întreprins demersuri sistematice și cuprinzătoare pentru identificarea de soluții practice în privința facilitării transporturilor de cereale către piețele internaționale, inclusiv către regiunile cele mai vulnerabile, în special din „Sudul Global”.

Peste 13 milioane de tone de cereale, produse derivate și oleaginoase din Ucraina au fost exportate în ultimul an prin porturile românești și au ajuns pe piețele internaționale, reprezentând aproximativ jumătate din cantitățile exportate prin culoarele de solidaritate ale Uniunii Europene (EU Solidarity Lanes).

Aceste cereale contribuie atât la evitarea unei crize alimentare de proporții globale, cât și la contracararea dezinformării ruse, prin care încearcă în continuare să învinuiască Europa și partenerii pentru înfometarea de care se face vinovată însăși Moscova în statele vulnerabile din „Sudul Global”.

#diplomatie #Dmitro Kuleba #Ucraina

Judecătoria Lefortovo din Moscova l-a arestat în după-amiaza zilei de joi, 30 martie curent, până pe 29 mai 2023 pe jurnalistul-corespondent de la The Wall Street Journal (WSJ), Evan Gershkovich (Gherșcovici), care a fost reținut la Ekaterinburg sub suspiciunea de spionaj. FSB a trimis un demers de emiterea a unui mandat de arest preventiv pe numele acestuia. Redacția cere eliberarea imediată a jurnalistului, negând acuzațiile aduse.

Întâlnirea a avut loc cu ușile închise din partea presei. Avocatul lui Gershkovich, Daniil Berman, a spus că nu i s-a permis să fie prezent la ședința de examinare a demersului de arestare, interesele jurnalistului fiind reprezentate de un avocat desemnat. Înainte de aceasta, incinta instanței a fost evacuată din cauza unui alerte anonime cu bombă, care s-a dovedit a fi falsă.

Gershkovich este acuzat în baza art. 276 Cod Penal al Rusiei, pedeapsa maximă fiind de 20 de ani închisoare. FSB crede că a strâns informații despre una dintre întreprinderile complexului militar-industrial, care constituie secret de stat.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Vladimir Putin, a spus că „din câte știm, a fost prins în flagrant”.

Potrivit Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, activitățile lui Gershkovich nu erau legate de jurnalism, iar el și-a folosit acreditarea pentru acoperire.

Wall Street Journal respinge acuzațiile FSB, conform cărora, jurnalistul a fost implicat în activități de spionaj și își exprimă temerile pentru siguranța lui.

Corespondentul WSJ a încetat să mai comunice în seara zilei de 29 martie.

Cu puțin timp înainte, el a intervievat managerul de PR Yaroslav Shirshikov, care a spus că Gershkovich este interesat de „atitudinea față de PMC Wagner în societate”. Jurnalistul a discutat și cu deputatul Sverdlovsk Vyacheslav Wegner, aceștia au discutat, printre altele, despre războiul din Ucraina, a declarat parlamentarul.

Gershkovich are 31 de ani și este cetățean american. Pentru The Wall Street Journal, a acoperit evenimente din Rusia, Ucraina și alte țări post-sovietice, înainte de a colabora cu AFP și Moscow Times (în aprilie 2022, Roskomnadzor a blocat versiunea în limba rusă a publicației). Ultimul său articol din WSJ se concentrează pe impactul sancțiunilor impuse din cauza ostilităților din Ucraina asupra economiei ruse. Din 2017, jurnalistul locuiește și lucrează la Moscova.

Kremlinul nu a răspuns la întrebarea dacă Gershkovich ar putea fi schimbat cu rusul Serghei Cerkasov, pe care Departamentul de Justiție al SUA l-a acuzat de spionaj.

Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a spus că „nu voi ridica problema acum în acest avion”.

CNN notează că Gershkovich a devenit primul jurnalist american din 1988 care a fost arestat sub suspiciunea de spionaj. Nicholas Daniloff, care lucra pentru U.S. Magazine, a fost apoi arestat cu o acuzație similară. El a insistat asupra nevinovăției sale, iar în curând administrația Ronald Reagan a fost de acord cu autoritățile sovietice cu privire la eliberarea lui Daniloff.

#Wall Street Journal #jurnalist #spionaj #Rusia