Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

Kuleba trasează direcția diplomatică a țării post-război rus: Nu vom uita cine ne-a ajutat și cine ne-a maltratat

17 Mart. 2023, 18:39
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
17 Mart. 2023, 18:39 // În Lume //  Realitatea.md

Ministrul de externe, Dmitro Kuleba, a declarat vineri pentru BBC că Ucraina ”va ține cont” de țările care au ”maltratat-o” de când a fost invadată de Rusia, atunci când își va construi relații noi, odată ce războiul se va fi terminat, anunță EFE, citat de Agerpres.

Acesta a oferit un amplu interviu pentru postul public britanic de televiziune în care a susținut că alegerile făcute de fiecare țară după invazia rusă din Ucraina ”vor fi luate în considerare la construirea relațiilor viitoare”.

”Dacă cineva din această lume crede că felul în care o ţară sau alta s-a comportat sau a tratat Ucraina în cele mai întunecate momente ale istoriei sale nu va fi luat în considerare atunci când construim relații viitoare, aceşti oameni pur şi simplu nu ştiu cum funcţionează diplomaţia”, a avertizat el.

În acest context, Kuleba a evidențiat că ”războiul este un moment al alegerilor” și ”fiecare alegere va fi contabilizată”.

Conform bilanțului prezentat de Ministerul Afacerilor Externe la un an de la invazia rusă în Ucraina, România a acordat din prima zi a agresiunii asistență cuprinzătoare refugiaților ucraineni.

Cei peste 3,6 milioane de refugiați ucraineni care au intrat în aceste 12 luni în România, dintre care peste 112.000 au decis să rămână în țara noastră, au fost bine primiți și integrați în societatea din România.

Planul Național de Măsuri de Integrare a refugiaților ucraineni în România, lansat la data de 26 iulie 2022, demonstrează abordarea pe termen lung a autorităților din România în elaborarea de politici publice care să permită integrarea refugiaților din Ucraina, care, fugind din calea războiului, au nevoie în continuare de siguranța pe care le-o putem oferi.

La acest efort au contribuit și Statele Unite, asistența umanitară pentru refugiații ucraineni din România oferită de la începutul invaziei ruse ridicându-se la aproximativ 49 de milioane de euro.

De asemenea, țara noastră a răspuns cu celeritate la solicitările lansate de autoritățile ucrainene privind asistența umanitară de urgență, astfel că așa a luat ființă hub-ul internațional umanitar de la Suceava, operaționalizat la 9 martie 2022, care a facilitat distribuirea a 74 de convoaie de ajutoare umanitare în Ucraina din state precum Italia, Franța, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia de Nord.

În egală măsură, România a întreprins demersuri sistematice și cuprinzătoare pentru identificarea de soluții practice în privința facilitării transporturilor de cereale către piețele internaționale, inclusiv către regiunile cele mai vulnerabile, în special din „Sudul Global”.

Peste 13 milioane de tone de cereale, produse derivate și oleaginoase din Ucraina au fost exportate în ultimul an prin porturile românești și au ajuns pe piețele internaționale, reprezentând aproximativ jumătate din cantitățile exportate prin culoarele de solidaritate ale Uniunii Europene (EU Solidarity Lanes).

Aceste cereale contribuie atât la evitarea unei crize alimentare de proporții globale, cât și la contracararea dezinformării ruse, prin care încearcă în continuare să învinuiască Europa și partenerii pentru înfometarea de care se face vinovată însăși Moscova în statele vulnerabile din „Sudul Global”.

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 11:56
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
06 Nov. 2026, 11:56 // Slider //  Realitatea.md

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.