Ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, salută alegerea României, la 16 martie 2023, în calitate de Președinte al Consiliului Executiv al Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) de la Haga. România va exercita această funcție începând cu 23 mai 2023, pentru un an, fiind pentru prima oară la conducerea forului de coordonare a activității Organizației, informează MAE.

Rezultatul votului din 16 martie 2023 constituie o recunoaștere a prestației României la nivelul Organizației, dar și o apreciere a sprijinului concret pe care România l-a oferit OIAC în ultimii ani, în contextul investigațiilor privind utilizarea armelor chimice în Siria, atentatul de la Salisbury și otrăvirea disidentului rus Aleksandr Navalnâi. Totodată, reprezintă o recunoaștere a potențialului României de a contribui la consolidarea și promovarea rolului OIAC în cadrul sistemului multilateral.

Alegerea României pentru exercitarea acestei funcții are loc în condițiile impactului asupra securităţii europene şi globale, ca urmare a războiul lansat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

România va acționa în calitate de Președinte al Consiliului Executiv OIAC pentru implementarea eficientă a Convenției pentru Interzicerea Armelor Chimice din perspectiva îndeplinirii obiectivului principal – eliminarea armelor chimice la nivel global. De asemenea, va contribui la consolidarea capacității Organizației de a răspunde provocărilor din domeniul armelor chimice, inclusiv a amenințărilor privind reapariția acestei categorii de arme.

În cadrul sesiunilor curente ale Organizației, mandatul de Președinte al Consiliului Executiv OIAC va fi exercitat de ambasadorul României la Haga, Lucian Fătu.

OIAC implementează Convenţia privind Interzicerea Armelor Chimice și reuneşte 193 de state membre, reprezentând 98% din populaţia globului. Sub supravegherea OIAC a fost distrus 99% din arsenalul chimic declarat de statele posesoare. Convenţia a fost semnată la 13 ianuarie 1993 și a intrat în vigoare la 29 aprilie 1997, fiind primul tratat internaţional din domeniul dezarmării care prevede eliminarea completă a unei întregi categorii de arme de distrugere în masă.

România s-a alăturat Convenţiei la data deschiderii spre semnare şi a ratificat-o la 9 decembrie 1994 (prin Legea nr. 125/1994), iar instrumentele de ratificare au fost depuse la Secretarul General ONU la 15 februarie 1995. Convenţia a fost implementată în România prin Legea nr. 56/1997, completată şi modificată în 2004.

Datorită eforturilor depuse în eliminarea armelor chimice, OIAC a primit în 2013 Premiul Nobel pentru Pace.

Consiliul Executiv al OIAC este format din 41 de state membre reprezentând cele 5 grupuri regionale şi supervizează activităţile Secretariatului Tehnic al Organizaţiei şi este responsabil de promovarea implementării eficiente şi a respectării Convenţiei.

Este pentru prima dată când România va deține funcția de Președinte al Consiliului Executiv al OIAC, după ce a mai ocupat funcția de Vicepreședinte în perioadele mai 2000 – mai 2001 și mai 2019 – mai 2020.

#arme chimice #Romania

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.